BREAKING Fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy, condamnat la trei ani de închisoare / Fostul șef de stat nu va ajunge în detenție

Fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy a fost condamnat miercuri, 17 mai, la Paris, la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, pentru corupție și trafic de influență în afacerea interceptărilor telefonice, o pedeapsă fără precedent pentru un fost președinte.

Avocatul său Thierry Herzog și fostul înalt magistrat Gilbert Azibert au fost condamnați la aceleași pedepse.

De asemenea, Curtea de Apel i-a impus lui Nicolas Sarkozy o interdicție de trei ani a drepturilor civice, ceea ce îl face neeligibil pentru a candida la alegeri, și o interdicție de trei ani de exercitare a profesiei pentru Thierry Herzog, scrie Le Figaro.

Nicolas Sarkozy a pierdut apelul împotriva unei condamnări la trei ani de închisoare – dintre care doi cu suspendare – pentru corupție. Cu toate acestea, Curtea de apel din Paris a decis că acesta ar putea să nu meargă la închisoare, ci să poarte un instrument de identificare, relatează BBC.

Avocații lui Sarkozy au anunțat imediat că vor face recurs la Curtea de Casație. Întrucât Curtea de Apel din Paris nu a inclus o cerere de executare provizorie a pedepsei, executarea acestei condamnări este, prin urmare, suspendată pe durata examinării acestui recurs. După cum a explicat apărarea sa pe franceinfo, fostul șef de stat nu va purta deocamdată o brățară electronică, iar drepturile sale civile nu vor fi suspendate pe durata acestui recurs.

Cei doi coinculpați ai fostului președinte, avocatul său Thierry Herzog și fostul înalt magistrat Gilbert Azibert, au fost condamnați la aceeași pedeapsă. De asemenea, avocatului penalist Thierry Herzog i s-a interzis exercitarea profesiei timp de trei ani.

Curtea de apel a mers dincolo de cererile parchetului în timpul procesului de apel din decembrie 2022. Împotriva fostului șef de stat se ceruse o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare totală. Președintele curții de apel a justificat decizia prin statutul celor trei inculpați, toți trei fiind profesioniști în domeniul juridic. „Domnii Herzog și Sarkozy sunt avocați, iar domnul Azibert este specialist în procedură penală. Niciunul dintre cei trei nu poate pretinde că nu știe nimic despre infracțiunile comise”, a declarat Sophie Clément.

Cazul suspiciunilor de finanțare libiană a campaniei prezidențiale din 2007 se află indirect la originea dosarului „ascultărilor”, cunoscut și sub numele de „Bismuth”. La sfârșitul anului 2013, judecătorii de instrucție însărcinați cu ancheta privind suspiciunile de corupție libiană au decis să „bage în priză” cele două linii ale lui Nicolas Sarkozy. Ei au descoperit apoi existența unei a treia linii, neoficiale.

Achiziționată la 11 ianuarie 2014 sub identitatea lui „Paul Bismuth”, aceasta era dedicată schimburilor dintre fostul președinte și avocatul și prietenul său de lungă durată, Thierry Herzog. Convorbirile lor telefonice, difuzate pentru prima dată în timpul celui de-al doilea proces, în decembrie, constituie miezul dosarului și fundamentul acuzării.

Pentru acuzare, aceste interceptări telefonice dezvăluie un pact de corupție cu Gilbert Azibert, pe atunci procuror general la Curtea de Casație, acuzat că ar fi lucrat în culise pentru a influența un recurs depus de Nicolas Sarkozy în afacerea Bettencourt, în schimbul unei „mâini de ajutor” pentru un post onorific la Monaco.

Sarkozy a fost condamnat în 2021 pentru că a încercat să influențeze un judecător, asigurându-i acestuia un post prestigios în schimbul unor informații despre un caz separat.

În vârstă de 67 de ani, Nicolas Sarkozy este primul fost președinte francez care a primit o pedeapsă privativă de libertate.