BREAKING Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență privind modificarea Codului Penal pentru a-l pune în acord cu decizia CCR și pentru a evita ca numeroși inculpați să scape prin prescrierea faptelor

Guvernul a adoptat, luni,, o Ordonanță de Urgență privind modificarea Codului Penal pentru a-l pune în acord cu decizia CCR și pentru a evita ca numeroși inculpați să scape prin prescrierea faptelor. ”O întârziere ar fi avut efect devastator asupra multor anchete”, a declarat ministrul justiției, Cătălin Predoiu la finalul ședinței de guvern.

”Era important ca această intervenție să se facă  până la publicarea deciziei CCR în monitorul oficial, care ar fi dus la compromiterea multor anchete. În ce privește referendumul, amintesc că a vizat trei chestiuni, materia infracțiunilor, a pedepselor și organizării judiciare. Nu abrogăm infracțiuni, nu mărim pedepse și nu scădem pedepse, nu intervenim în organizarea judiciară. Trebuie ținut cont de spiritul referendumului, această OUG  nu intră în coliziune cu efectele referendumului, cu spiritul referendumului. Se aliniază perfect acelui spirit și voinței cetățeanului care a votat pentru referendum”, a mai spus Predoiu.

Cea de a doua întrebare la referendumul pe justiție din mai 2018 a fost: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.  81,1% au răspuns DA, 13,5% au fost NU, iar 5,3 % nu au fost valide.

Curtea Constituțională a declarat, joi, neconstituțional un articol din Codul Penal care permite procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. CCR a declarat neconstituțional a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal. Potrivit acestui articol, ”cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

Ulterior, Curtea Constituțională a revenit cu precizări într-un comunicat dat publicității vineri, după decizia care ar putea scăpa mai mulți inculpați și lasă Guvernului și Parlamentului timp să intervină înainte de a publica decizia în Monitorul Oficial.

Prin modificarea Codului Penal în acord cu decizia CCR, Guvernul a evitat vidul legislativ. Dacă decizia CCR ar fi fost publicată în Monitorul Oficial înainte de modificarea Codului penal s-ar fi aplicat legea mai favorabilă iar numeroase dosare penale riscau să se închidă prin prescrierea faptelor.

Potrivit unor surse judiciare, pe lista potențialilor beneficiari ai deciziei CCR s-au  numărat Elena Udrea, Tudor Pendiuc (fostul primar al Piteștiului), Lucian Duță (fostul șef CNSAS), Sorin Blejnar (fostul șef al ANAF).

Potrivit surselor G4Media.ro, dosarele cu impact mediatic aflat pe rolul marilor instanțe erau  amenințate, după decizia CCR, de o soluție de încetare a procesului penal pe motivul împlinirii termenului de prescripție generala, cum este cazul Hidroelectrica, în care sunt judecate Elena Udrea și Ioana Băsescu.

Fostul ministru al justiției, Stelian Ion, a declarat luni că nu ordonanța de urgență este soluția, cu modificarea Codului Penal prin proiect de lege.

„Ar fi foarte grav, pentru că nu se face decât să se vulnerabilizeze proiectul. Dacă se adoptă o modificare, o punere în acord a acelui articol 155 din Codul penal cu Constituţia prin ordonanţă de urgenţă este un risc foarte mare ca acea ordonanţă să fie declarată neconstituţională”, a explicat deputatul USR, înainte de adoptarea OUG de către Guvern.

Redăm mai jos expunerea de motive a OUG-ului care modifică Codul Penal:

Proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal:

”Având în vedere că, prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea soluției legislative care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, întrucât aceasta este neclară,
incoerentă și lipsită de previzibilitate, de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite, luând în considerare și faptul că, prin decizia din data de 26 mai 2022, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal și a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare ca urmare a Deciziei nr. 297/2018, ținând cont de faptul că, de la data publicării motivării deciziei din 26 mai 2022 în Monitoru Oficial al României poate fi pusă în discuție instituția întreruperii prescripției răspunderii
penale, discuție care ar fi de natură să aibă implicații asupra unui număr mare de dosare și care ar putea determina aplicarea în mod neunitar a instituției întreruperii prescripției răspunderii penale ca urmare a suspendării dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, toate acestea având un impact semnificativ în planul bunei desfășurări a activităților judiciare cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, a drepturilor și libertăților fundamentale, reamintind faptul că pentru desfășurarea în bune condiții a proceselor penale și tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, coordonate ale statului de drept, este nevoie de un cadru legal clar și previzibil inclusiv în ceea ce privește prescripția răspunderii penale, luând în considerare și faptul că prescripția răspunderii penale este o instituție de ordine publică și cu o aplicare în cazul marii majorității a infracțiunilor, în condițiile în care foarte
puține infracțiuni sunt imprescriptibile, având în vedere faptul că statul trebuie să asigure un just echilibru între, pe de o parte, protecția persoanelor vătămate care au suferit vătămări prin săvârșirea de fapte prevăzute de legea penală, pe de-o parte, și protecția drepturile și libertăților persoanelor care încalcă legea prin comiterea de fapte prevăzute de legea penală, pe de altă parte, observând că se impune de urgență reglementarea unor condiții clare în care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, reglementare care să asigure și în continuare
desfășurarea într-un cadru normativ accesibil și previzibil a activității organelor judiciare în cadrul procesului penal, evitându-se astfel o lacună legislativă, ținând cont de împrejurarea că activitatea de înfăptuire a actului de justiție care să beneficieze de încrederea justițiabililor în protecția valorilor sociale de către stat ar fi în mod serios afectată în absența unor dispoziții clare și exprese care să asigure un cadru legal complet în ceea ce privește condițiile de tragere la răspundere penală a persoanelor care încalcă legea, apreciind că toate acestea constituie o situație extraordinară și obiectivă în sensul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, iar o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă nu ar fi de natură să înlăture de
îndată consecințele negative care s-ar produce în absența unei reglementări privind întreruperea prescripției răspunderii penale, ceea ce ar afecta interesul public general de prevenire și combatere a săvârșirii infracțiunilor și de înfăptuire a justiției penale în condiții de legalitate, cu celeritate, de o manieră eficientă și cu respectarea tuturor garanțiilor constituționale, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articol unic.

Alineatul (1) al articolului 155 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare,
se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act
de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.