BREAKING Iohannis: România e de acord să fie legate fondurile europene de respectarea statului de drept, dar trebuie criterii concrete

”E destul de complicat de legat fondurile UE de statul de drept. România nu se opune la acest mecanism, suntem de acord să se lege acordarea fondurilor de statul de drept, dar specialiștii mai au mult de lucru până la elaborarea de criterii concrete. Dacă se ajunge la o procedură clară, suntem ok cu ea”, a anunțat vineri președintele Klaus Iohannis.

El a fost întrebat de ziariști la Bruxelles în ce măsură se poate realiza la nivelul UE condiționarea fondurilor europene acordate fiecărui stat membru de modul în care acel stat respectă statul de drept.

Context: În ce stadiu sunt discuțiile despre acest mecanism

Parlamentul European a adoptat îm ianuarie 2019 un proiect de regulament care prevede stoparea alocării de fonduri europene pentru statele UE care încalcă statul de drept. Proiectul de regulament, inițiat de Comisia Europeană, a fost adoptat de Parlament cu modificări semnificative, menite să reducă gradul de arbitrariu. De la acel moment, regulamentul e blocat în negocieri între statele membre, Comisia Europeană și Parlamentul European.

Țările din UE care încalcă regulile statului de drept vor avea fondurile europene blocate, dar vor fi obligate să facă plățile către beneficiari în proiectele europene deja angajate. Prevederea apare în proiectul de regulament  votat de Parlamentul European. Pentru România, prevederea e de maxim interes, pentru că Bucureștiul a fost deseori criticat în guvernarea PSD atât în documentele oficiale ale Comisiei Europene (raportul MCV), cât și în cele ale Consiliului Europei (rapoartele Comisiei de la Veneția).

Cum va funcționa mecanismul? Comisia Europeană constată eventuale încălcări ale statului de drept pe baza concluziilor proprii sau a rapoartelor unor organisme internaționale, cere statului membru remedierea, dacă nu sunt remediate propune stoparea fondurilor UE. Propunerea trebuie aprobată și de Consiliul UE (formatul în care statele membre sunt reprezentate de miniștri).

Aici intervine marea inovație a Comisiei Europene: pentru ca propunerea de sancționare să fie respinsă de Consiliul UE e nevoie de majoritate calificată. Adică 55% dintre statele membre (în practică, înseamnă 16 din 28), iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE. Cu alte cuvinte, va fi aproape imposibil ca un stat precum Ungaria, Polonia ori România să strângă această majoritate calificată pentru a bloca propunerea de sancționare venită din partea Comisiei Europene.

Parcursul proiectului: După ce este votat de Parlamentul European, proiectul legislativ al Comisiei Europene trebuie să intre într-o procedură complicată de negociere între Parlament, Consiliul UE (în formatul Afaceri General) și Comisia Europeană. Forma finală va fi supusă din nou unui vot în Parlamentul European. E o procedură de durată și e de așteptat ca la nivelul Consiliului UE să existe rezistență din parte unor state membre față de tentativa Comisiei Europene de a-și atribui noi puteri. De altfel, potrivit unor surse europene, serviciul juridic al Consiliului UE a emis deja un punct de vedere critic asupra propunerii Comisiei Europene, reclamând arbitrariul criteriilor pe baza cărora Comisia ar sancționa un stat membru.

Pe de altă parte, există mari șanse ca propunerea – într-o formă modificată – să treacă în cele din urmă, dat fiind că e sprijinită de statele care contribuie cel mai mult la bugetul UE, iar aceste state au condiționat practic adoptarea viitorului buget UE de mecanismul care sancționează statele ce derapează de la valorile UE.

Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE ar avea sarcina de a identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și de a decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Odată ce statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea