Ministerul Apărării a anulat licitația de peste un miliard de euro pentru corvete, câștigată în 2019 de compania franceză Naval Group. Care sunt efectele

Ministerul Apărării a anunțat marți că a anulat licitația pentru construcția și achiziția a patru corvete militare, câștigată încă din 2019 de compania franceză Naval Group. De atunci, statul român și compania franceză nu au reușit să semneze contractul de construcție și livrare a corvetelor militare în valoare de peste un miliard de euro.

Care este efectul anulării licitației? Anularea întregii proceduri înseamnă că respectivul contract pentru corvete nu va fi atribuit firmei olandeze de pe locul 2, Damen, dat fiind că aceasta ceruse un preț mai mare, iar Ministerul Apărării a arătat în comunicat că ”nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”.

Acest lucru înseamnă că o eventuală achiziție de corvete militare de către statul român ar trebui reluată de la zero dacă statul român decide să mai cumpere astfel de nave.

De ce a fost anulată licitația? Ministerul Apărării a anunțat în comunicatul de presă că firma franceză Naval Group ”nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă”. Potrivit informațiilor G4Media, principalul impediment a fost fost faptul că Naval Group și asociatul român, Şantierul Naval Constanţa, nu se mai puteau încadra în prețul din 2019. Costurile de producție din industria de apărare au crescut după pandemie, perturbarea lanțurilor de producție, inflație și invazia rusă din Ucraina.

Problemele dintre Naval Group și Şantierul Naval Constanţa au început aproape imediat după licitația din 2019.

Chiar fostul ministru Vasile Dâncu recunoștea problemele în martie 2022: ”Din păcate, de mai bine de patru ani avem procese, apoi o perioadă de negociere foarte lungă. E o asociere dintre români şi francezi care, după cum văd în ultima vreme, nu funcţionează foarte bine. La cererea celor doi asociaţi, am mai făcut o prelungire de două luni”.

Context. Reamintim că Franța este națiune-cadru pentru grupul de luptă al NATO în România și a deplasat la Cincu și în alte baze peste o mie de militari care au ca misiune susținerea defensivei României în fața posturii agresive a Rusiei.

Naval Group (Franţa), Damen (Olanda) şi Fincantieri (Italia) au fost competitorii în licitaţia organizată de statul român. Potrivit informaţiilor apărute în Newsweek România și confirmate parțial de ministrul Gabriel Leș, Naval Group ar fi depus o ofertă de 1,2 miliarde de euro, celelalte oferte fiind de 1,25 miliarde de euro (Damen) şi 1,34 miliarde de euro (Fincantieri).

Naval Group (Franţa), Damen (Olanda) şi Fincantieri (Italia) au fost competitorii în licitaţia organizată de statul român.

Procedura a fost întârziată luni bune din cauza mai multor proceduri administrative sau în justiție. Astfel, la începutul anului 2019, Ministerul Apărării Naţionale (MapN) a suspendat procedura de achiziţie a corvetelor multifuncţionale și a sesizat Parchetul Militar, arătând că există „suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii”. Între timp, dosarul a fost declinat la DNA.

România a început la începutul anului 2018 un program, pentru care a alocat 1,6 miliarde de euro, pentru cumpărarea a patru corvete militare multifuncționale. În locul unei negocieri cu constructorul care poate furniza cele mai performante corvete, guvernul PSD a ales calea unei licitații. Una dintre condițiile de bază pentru participarea la licitație a fost ca firma câștigătoare să construiască cele patru corvete la un șantier din România. Așa se face că în cursa finală au rămas cele trei companii europene care au șantiere sau parteneriate cu șantiere navale din România: Naval Group (Franța), Damen (Olanda) și Fincantieri (Italia).

În septembrie 2021, Ministerul Apărării Naționale își exprima, într-un răspuns transmis redacției G4Media.ro, „în mod ferm disponibilitatea de semnare” a acordului-cadru pentru cele patru corvete Gowind 2500 cu compania franceză Naval Group, implicată recent în criza submarinelor. Totuși, semnarea acordului-cadru trenează de mai bine de un an de la soluționarea unui litigiu în instanță cu compania rivală Damen, care a pierdut licitația.

Grupul francez Naval Group a fost declarat câștigător în iulie 2019 al licitației demarate de statul român pentru construirea a patru corvete Gowind 2500.

În iulie 2020, Curtea de Apel București a respins definitiv solicitarea companiei olandeze Damen, aflată în competiție cu Naval Group, care a intentat proces Ministerului Apărării Naționale prin care cerea anularea procedurii de atribuire a contractului de 1,6 miliarde euro pentru achiziția celor patru corvete militare.

În cursa pentru licitație, francezii i-au devansat pe olandezii de la Damen, care urmau să lucreze pe șantierul lor de la Galați, și pe italienii de la Fincantieri, care urmau să colaboreze cu șantierul naval Tulcea.

După ce a semnat în aprilie 2018 un parteneriat cu Șantierul Naval din Constanța, pentru a putea construi corvetele acolo, Naval Group s-a înscris în cursa pentru contractul în care Ministerul Apărării Naționale a pus la bătaie 1,6 miliarde de euro, cu modelul de corvetă Gowind 2500.

Contractul pentru cele patru corvete noi includea în forma inițială și modernizarea celor două fregate aflate deja în dotarea forțelor navale. Printre statele cărora Naval Group a mai vândut modelul de corvetă Gowind 2500 se numără Emiratele Arabe Unite, Egipt și Malaysia.

Licitația corvetelor a fost blocată încă din ianuarie 2019, după ce secretarul de stat pentru Armamente, proaspăt demis de premierul Viorica Dăncilă în luna iunie, a sesizat Parchetul Militar cu privire la suspiciuni că procedura s-ar fi realizat în mod ilegal.

Comunicatul MApN:

Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”, propusă prin raport de comisia de evaluare constituită în baza HG nr. 48 din 15 februarie 2018.

Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispozițiilor secțiunii B.I, punctul 4, literele f) și g), coroborat cu dispozițiile secțiunii B.II, litera c), punctul 10, din HG nr. 48/2018, întrucât ofertantul declarant câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor.

Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanți marți, 8 august.