Ministrul Culturii, Natalia Intotero (PSD), a anunțat că l-a demis pe directorul Muzeului Național de Istorie pe motiv că nu a comunicat. ”E o situație neplăcută și pentru dânsul, dar l-am simțit depășit de această situație pe parte de comunicare”. Intotero: Am avut o dificultate, eram în drum spre Polonia, era o dificultate de semnal la telefon

Ministrul Culturii, Natalia Intotero (PSD), a anunțat marți că l-a demis pe directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberlander-Târnoveanu, după ce acesta a refuzat să demisioneze în urma furtului artefactelor dacice de la Muzeul din Drents (Olanda). Ea a invocat problemele de comunicare ale directorului muzeului.

Pe de altă parte, Intotero a sugerat că România nu mai trebuie să trimită la expoziții internaționale obiectele de patrimoniu, ci copii ale acestora. Ea a fost contrazisă imediat de directorul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel-Viorel Petac, a spus în aceeași conferință de presă că ”Nu e o practică internațională. Dacă mă duc la Louvru sau la British Museum, nu mă duc să văd copii. Nici un om serios nu prea te ia în seamă”.

Directorul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor a mai spus că Muzeul din Drents este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și a fost desemnat de două ori muzeul european al anului.

Citește și:

• Managerul Muzeului Național de Istorie, demis de Intotero, acuză tentative de intimidare și “false pretexte”

Declarațiile Nataliei Intotero:

După ședința de guvern, ajunsă la minister, am emis câteva solicitări. Am rugat toți managerii de muzee să ne comunice până joi ce sisteme de pază și securitate are fiecare. Până joi, să ne spună dacă au bunuri culturale în afara țării.

Semnatura de la Ministerul Culturii pentru expoziți e a Dianei Băciuna, secretar de stat

Am făcut o solicitare către Ernest Oberlander-Târnoveanu să ne comunice de urgență toate demersurile aferente organizării expoziției, de la oportunitatea desfășurării la acel muzeu și toată corespondența cu managerul muzeului olandez.

Nu am primit informații cu privire la oportunitatea acestei expoziții. Am avut o întâlnire cu directorul muzeului prin care mi-am expus nemulțumirea față de modul de comunciare în situația de criză. E important să oferim răspuns la răspuns. E o durere ce nu poate fi exprimată în cuvinte.

Am avut o dificultate, eram în drum spre Polonia, era o dificultate de semnal la telefon. Îmi aduc aminte că în prima seară, în data de 25, după ce am aflat de această nenorocire, ați început să mă sunați nonstop și eu v-am răspuns. Dar eu nu primeam informații din țară de la Muzeul Național de Istorie a României.

Am fost pusă într-o situație penibilă. Eu sunt un om al dialogului. Nu am venit aici ca să dau pe cineva afară. Eu vreau să fac echipă. Cei din subordinea mea trebuie să-mi transmită informațiile rapid. Poate că și dânsul a fost presat. E o situație neplăcută și pentru dânsul, dar l-am simțit depășit de această situație pe parte de comunicare, de a interacționa rapid. Cred că el trebuia să aibă o celulă de criză, nu le poate face singur pe toate

I-am solicitat directorului să-și prezinte demisia de onoare, a refuzat. În consecință, am mers mai departe, am denunțat contractul de management, va fi un termen de 15 zile de preaviz

E importantă diplomația culturală, dar trebuie să fim mai atenți cu ce am primit cu binecuvântare de la cei care au făurit România

Ce înseamnă tezaur, să ne uităm și la alte state. În momentul în care iubitorii de cultură vor să vizualizeze ce avem noi de oferit, se cazează în România, merg la restaurante. Pentru alte expoziții se pot face replici. Nu trebuie să mai existe nici o situație care să mai pericliteze patrimoniul cultural românesc. Păstrarea trebuie să existe din punct de vedere legal, din punct de vedere moral.

Natalia Intotero (PSD), ministrul Culturii, a sugerat marți într-o conferință de presă că obiectele de patrimoniu nu ar mai trebui scoase la expoziții în străinătate, ci să fie înlocuite cu copii. În replică, directorul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel-Viorel Petac, a spus în aceeași conferință de presă că ”Nu e o practică internațională. Dacă mă duc la Louvru sau la British Museum, nu mă duc să văd copii. Nici un om serios nu prea te ia în seamă”.

Intotero a spus că străinii care vor să vadă obiecte de tezaur ar trebui să vină în România, să cheltuiască bani la hoteluri și restaurante.

”Ce înseamnă tezaur, să ne uităm și la alte state… În momentul în care iubitorii de cultură vor să vizualizeze ce avem noi de oferit, se cazează în România, merg la restaurante. Pentru alte expoziții se pot face replici”, a spus ea.

”Să încercăm să atragem iubitorii de cultură în România, să ne descopere țara. Vă dau un exemplu: la târgul de turism, reprezentanții muzeelor

”Nu trebuie să mai existe nici o situație care să mai pericliteze patrimoniul cultural românesc. Păstrarea trebuie să existe din punct de vedere legal, din punct de vedere moral”, a mai spus Intotero.

Declarațiile ei au venit după ce patru artefacte dacice au fost furate în urma unui jaf cu explozibil la Muzeul din Drents (Olanda).

Declarațiile directorului Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel-Viorel Petac:

Alegerea muzeului în care s-a făcut expoziția a aparținut celor doi parteneri, Muzeul de Istorie și Muzeul din Drents. Noi am examinat dosarul înantat în acest sens, constatând conformitatea normelor de export temporar, prezența tuturor documentelor necesare. Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor nu are calitatea de a evalua serviciilor de pază. Ar fi putut să ceară un fel de audit sau expertiză pe domeniul de security.

Nu există normativ legat de serviciile de pază.

De ce era oportună expoziția în acel orășel? E cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda. Sediul principal e într-un conac. A fost doi ani declarat muzeul european al anului, ceea ce nu e deloc puțin lucru, are o bună expoziție de arheologie. Sala respectivă era una modernă, recent deschisă, condițiile de securitate electronice erau la zi – senzori de mișcare, de presiune, camere, senzori de efracție, vitrine securizate. Firma de asigurare și-a pus și ea condiții. Muzeul a cerut și el pază non stop.

Artefactele au fost în China, la Madrid, la Lisabona, la Roma. Aici a existat transport militar, dar nu pază militară

Pază românească într-o altă țară nu se poate din punct de vedere legal