Fondurile europene vor fi condiţionate de respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei. Propunere oficială a Comisiei Europene

Comisia Europeană a anunţat astăzi în mod oficial că în viitorul buget, 2021-2027, plata de către Bruxelles a fondurilor europene pentru statele membre va fi condiţionată de respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei. G4Media.ro a scris în repetate rânduri despre aceste planuri ale Comisiei, exasperată de derapajele din Polonia, Ungaria ori România. Comisia Europeană a elaborat un mecanism nou prin care statele membre vor fi monitorizate în acest sens. Dacă propunerea Comisiei va fi acceptată de Parlamentul European şi statele membre, un stat sancţionat va avea plăţile oprite pe toate programele cu fonduri UE, inclusiv Erasmus, dar acel stat va fi obligat să continue plăţile către beneficiarii finali.

Statele net contributoare, printre care Germania, au fost principalele promotoare ale iniţierii acestui mecanism.

În expunerea de motive a Propunerii de Regulament înaintată de Comisia Europeană se face referire la faptul că măsuri la nivel european împotriva încălcării statului de drept în unele țări membre au fost cerute de pubicului larg. „Diferitele sisteme constituționale și juridice din țările membre UE sunt, în principiu, bine construire pentru a asigura statul de drept și sunt echipate cu măsuri de protecție care să protejeze cetățenii împotriva oricărei amenințări asupra statului de drept. Cu toate acestea, mai multe evenimente recente au demonstrat că există puncte slabe generalizate în ceea ce privește raporturile de checks and balances din țări naționale și au arătat cum lipsa de respect pentru statul de drept poate deveni o chestiune de serioase și comune îngrijorări în rândul Uniunii Europene. Rezultatul a fost o cerere clară din partea unor instituții ca Parlamentul European, dar și din partea publicului larg pentru ca UE să ia măsuri de protejare a statului de drept”, se scrie în expunerea de motive a Propunerii de Regulament înaintată de Comisia Europeană.

De ce este o prioritate acest mecanism?

În anexa la comunicatul de presă publicat miercuri de Comisia Europeană denumită „Buna gestiune financiară și statul de drept” se explică de ce este o prioritate legarea alocării fondurilor europene de respectarea justiției și a statului de drept: „Uniunea Europeană este o comunitate bazată pe statul de drept. Instanțelor independente de la nivel național și european le-a fost încredințată misiunea de a urmări respectarea regulilor și normelor acceptate de comun acord și de implementarea lor în toate țările membre. Deja, potrivit actualelor reguli, țările membre trebuie să demonstreze că regulile și procedurile privind managementul financiar al fondurilor europene sunt aspre și că finanțările sunt suficient de bine protejate împotriva abuzului și fraudei. Cu toate acestea, nu există în prezent un mecanism care să protejeze banii plătitorilor de taxe din UE în caz de deficiențe în ceea ce privește statul de drept în țările membre.”.

„Doar o justiție independentă care susține statul de drept și securitatea judiciară în toate țările membre poate poate garanta, în cele din urmă, că banii din bugetul UE sunt suficient protejați. Comisia propune noi reguli pentru a proteja bugetul UE în fața riscului financiare provocat de deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept”, se mai arată în anexa la comunicatul de presă publicat de Comisia Europeană.

Ce este nou în propunerile Comisiei?

În anexă se mai explică și faptul că aceste noi reguli propuse vor echipa Uniunea Europeană cu instrumentele necesare „pentru a-și proteja bugetul atunci când slăbirea statului de drept degradează – sau riscă să degradeze – buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii”. „Prin aceste propuneri, Uniunea poate suspenda, reduce sau restricționa accesul la fondurile europene la un nivel proporțional cu natura, gravitatea și amplitudinea deficiențelor”, mai scrie în anexă.

Documentul mai menționează că aceste prevederi ar putea fi invocate atunci când o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-o țară membră pune în pericol:

– buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE,

– buna funcționare a sistemului de investigare și a procuraturii în domeniul fraudei și al corupției cu privire la buget,

– controlul juridic eficient din partea instanțelor independente,

– prevenția și sancționarea fraudei, corupției și ale altor încălcări ale legislației europene referitoare la buget,

– cooperarea eficientă și în timp util cu Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF) și cu Parchetul European.

Cum va funcționa mecanismul?

Anexa la comunicatul de presă publicat de Comisia Europeană explică și care este procedura după care va funcționa noul mecanism propus:

– Primul pas: Comisia Europeană constată că se întrunesc condițiile pentru a invoca mecanismul,

– Al doilea pas: Comsia informează țara membră vizată,

– Al treilea pas: Țara membră vizată are o anumită perioadă de timp, nu mai puțin de o lună, ca să trimită explicații,

– Al patrulea pas: Comisia va lua decizia de a impune astfel de măsuri de protecție,

– Al cincilea pas: Consiliul UE va trebui să adopte decizia prin procedura votului cu majoritate calificată inversă (prin această procedură de vot, propunerea Comisiei este considerată a fi adoptată de Consiliul UE, cu excepția cazului în care acesta decide cu majoritate calificată să o respingă; majoritatea calificată înseamnă votul a 55% dintre țările membre, reprezentând cel puțin 65% din populația UE),

– Al șaselea pas: Decizia va rămâne în vigoare până când deficiențele privind statul de drept vor înceta să existe.

Va aloca UE mai puțini bani României în viitorul buget?

Deocamdată, Comisia Europeană a publicat doar propunerile de alocări pe marile programe, din care rezultă că va fi o scădere a bugetelor pe două linii unde România este unul dintre marii beneficiari – Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune. Propuneri de buget pentru fiecare stat membru vor fi prezentate de Comisie după ședința din 30 mai. Având în vedere ieșirea din UE a Marii Britanii (un contributor net la bugetul UE), dar și slaba performanță a României la absorbția fondurilor europene, este de așteptat ca executivul să propună o sumă mai mică pentru țara noastră în exercițiul bugetar viitor, 2021 – 2027.