BREAKING Ședință CSAT pe 30 aprilie pe tema participării României la planul comun de apărare al UE

Președintele interimar Ilie Bolojan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) care va avea loc miercuri, 30 aprilie 2025, ora 14:00, la Palatul Cotroceni, potrivit administrației prezidențiale. De remarcat că ședința CSAT e convocată la doar o lună distanță de la precedenta, care a avut loc pe 28 martie. Ședințele CSAT au loc trimestrial sau când apar evenimente cu potențial impact asupra securității țării.

Planul de Răspuns European – Readiness 2030 este răspunsul Uniunii Europene la anunțul SUA că vor renunța la apărarea Europei.

Prin acest plan aflat acum în negociere, statele membre UE își pregătesc apărarea comună în fața Rusiei, agresorul Ucrainei.

Anunțul Administrației Prezidențiale vine după ce Donald Trump a propus Ucrainei un plan de pace care înseamnă de facto capitularea în fața Rusiei și cedarea tuturor teritoriilor invadate ilegal de Vladimir Putin.

Pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:

Participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030;
Proiectul de Lege a apărării naționale a României;
Planul național privind mobilitatea militară;
Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;
Viziunea strategică națională în domeniul spațial.
În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.

Ce este planul UE Readiness 2030:

Proiectul a fost prezentat de Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles, pe 18 martie 2025. Este un proiect strategic al Uniunii Europene care urmărește să îmbunătățească capacitatea de reacție rapidă a statelor membre în fața crizelor multiple.

Planul presupune o mai bună coordonare a resurselor financiare și umane între statele membre și instituțiile europene, consolidarea infrastructurii de securitate și dezvoltarea unor mecanisme de intervenție rapidă în cazul unor conflicte sau al unor crize interne majore.

Acesta implică, de asemenea, îmbunătățirea interoperabilității între forțele armate ale statelor membre și implementarea unor tehnologie avansate pentru a răspunde noilor amenințări.