BREAKING Tudorel Toader: Guvernul a adoptat ordonanța care modifică legile justiției/ La funcțiile de conducere din parchete pot candida și judecători care au fost procurori/ Interimatul nu poate depăși 45 de zile/ Avizul se mută de la secția de procurori la plenul CSM/ Lazăr e blocat în raport cu secția specială

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a anunțat, marți, după ședința de Guvern,  că executivul a adoptat două ordonanțe de urgență în domeniul justiției: una în ce privește înființarea Parchetului European și a doua care modifică legile justiției. O modificare importantă anunțată de ministrul Toader permite și judecătorilor care au fost procurori să candideze la funcțiile de rang înalt din Parchetul Genera: procuror general, șef DIICOT, șef DNA sau adjuncții acestora. Interimatul pe funcțiile de conducere nu poate depăși 45 de zile, avizul pentru numirea în funcții se mută de la secția de procurori, ostilă guvernului, la plenul CSM, controlat de gruparea Savonea.

În urma modificărilor adoptate azi prin OUG, Toader blochează posibilitatea ca procurorul general, Augustin Lazăr, să infirme a actele de urmărire penală ale procurorilor din secția specială dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice.

De subliniat că OUG-ul a fost adoptat în mare secret, n-a fost anunțată oficial pe ordinea de zi și nici de premierul Viorica Dăncilă în preambulul ședinței. Proiectul de OUG a fost transmis luni seară la CSM, care nu a anunțat dacă a acordat vreun aviz.

Cele mai relevante declarații

• Despre conținutul primei OUG. Ordonanța de guvern pe care Guvernul a adoptat-o azi nu se referă la procurorul șef european. România trebuie să desemneze trei candidați pentru funcția de procuror european, după o procedură de selecție până pe data de 31 martie. Termenul scurt justifică urgența.
• La nivelul ministerului justiției se va efectua procedura de selecție, procurorul european poate fi un actual procuror sau judecător, care va fi inclus  în lista de 3. Procurorul delegat își va desfășura activitatea în țară.
• Procurorul european se va duce la Luxemburg, pe când procurorul european delegat poate fi doar un procuror care nu se va suspenda, nu va merge la Luxemburg, își va desfășura activitatea aici acasă. Până la 31 martie vom înainte propunerile României.
• Despre conținutul celei de a doua OUG. Cea de-a doua ordonanță sunt unele măsuri temporare privind Institutul Național al Magistraturii și legile justiției (legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, legea privind organizarea judiciară și legea privind funcționarea CSM)
• Majoritatea modificărilor sunt de la Consiliul Superior al Magistraturii.
• OUG are reglementări și cu privire la promovarea pe loc a magistraților, modificarea termenilor de vechime pentru  promovarea pe loc, condițiile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• O precizare și o reglementare pornește de la o realitate pe care o știți. Colegiile de conducere din sistemul judiciar nu vor putea adopta regulamente prin care să adauge la lege pe motiv că legea este neclară, nu-i predictibilă, nu-i previzibilă.
• În nici un caz colegiile de conducere nu pot adăuga norme pe lângă lege sub motiv că ar fi neclară, neprevizibilă, nepredictibilă sau că ar avea lacune. Opera de legiferare trebuie să rămână doar legiuitorului.
• Au fost momente când s-a afirmat că noi avem lege dar ne trebuie regulament, dar regulamentul nu poate să adauge la lege.
• Mai există o modificare destul de importantă referitoare la funcțiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public, că-i procuror general, adjunct, șef de secție, funcții care potrivit legii în vigoare, înainte de modificare, prevăd pentru aceste funcții un mandat fix cu durată de trei ani, mandat care poate fi reinvestit. Dar reinvestirea nu înseamnă nici prelungire, al doilea mandat se poate ocupa numai în condițiile legii. OUG aduce cu caracter de noutate faptul că aceste funcții nu pot fi delegate. Ele se ocupă numai în condițiile legii.  Azi multe funcții de procuror de rang înalt sunt ocupate prin delegare, ceea ce nu este normal.
• Avem la finalul ordonanței o normă tranzitorie care spune că cei delegați azi rămân în funcție 45 de zile, dar în 45 de zile ele trebuie ocupate în condițiile legii.
• Funcțiile acestea de rang înalt ce nu pot fi ocupate prin delegare, potențialii candidați și competența de emitere a avizului consultativ. Potrivit ordonanței pot candida procurorii care îndeplinesc condițiile legii dar pot candida și judecători care au fost procurori. Deci cineva cu experiență din Ministerul Public, care are robă de procuror sau a avut cândva robă de procuror. Prima modificare cu privire la potențialii candidați se oferă la posibilitatea ocupării funcțiilor cu rang înalt și de către judecători.
• A doua modificare, emiterea avizului consultativ. Azi competența revine secției de procurori a CSM. Dat fiind că pe viitor, în baza OUG, pot candida și procurori foști judecători se schimbă competența de la secția de procurori la plenul CSM.

Întrebări

• De ce pot candida și judecători la funcțiile din parchete? Ideea separării carierelor privind cariera n-a fost propunerea mea, a fost a CSM, cu care am fost de acord și am reținut-o în proiectul de lege. Nu aș spune că azi am renunțat la această idee pentru că vorbim de câteva funcții de rang înalt, vorbim de procuror general, șef DIICOT, DNA, adjuncții lor. El e procuror cu toate competențele profesionale. El de ce devine șef? pentru competențe manageriale. OUG se referă numai la aceste câteva funcții de rang înalt.
• Se mărește baza de selecție, se transferă competența de avizare consultativă doar pentru funcțiile de procurori de rang înalt. Credem că CSM are această capacitate de analiză privind întregul sistem. Sistemele nu trebuie să fie rigide, ele trebuie adaptate realităților pe care le parcurgem azi.
• De ce avizul nu-l mai dă secția de procurori, pentru că s-a opus opiniilor dvs? Nu m-a deranjat niciodată, am respectat procedura de a le lua avizul, dar știți că niciodată n-am oprit procedura câtă vreme avizul are caracter consultativ.
• Ce faceți cu conducerea DNA dacă procedura nu va fi finalizată în interiorul celor 45 de zile? Întrebarea pare complicată dar răspunsul e simplu. Când avem competențe partajate, neîndeplinirea competențelor de un decident nu împiedică activitatea celuilalt decident. Întrebarea dvs are alt destinatar. Faptul că până acum se aștepta vacantarea postului după care declanșarea procedurii de selecție până la numire trecea o bună perioadă de timp. pe fond, întrebarea dvs nu mă are pe mine destinatar. A demara audierile acelea, avizul consultativ nu e complicat, dincolo la decizie și emiterea decretului nu intră în zona mea de competență.

G4Media.ro vă prezintă pe larg modificările adoptate azi și mizele acestora. Numirea șefilor marilor parchete nu s-ar mai face cu aviz de la Secția pentru procurori a CSM (defavorabilă lui Tudorel Toader), cu de către plen (favorabil PSD). În plus, la șefia marilor parchete pot concura și judecători, nu doar procurori.

Potrivit OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind CSM, alineatul 1 al articolului 54 al Legii 303/2004 se modifică şi va avea următorul cuprins:

• ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în OUG a lui Tudorel Toader.

Schimbarea constă în faptul că avizul CSM pentru numirea șefului DNA, de plildă, va fi dat de Plenul CSM, nu de către Secția pentru procurori a CSM.

Explicația este simplă, potrivit surselor G4media: plenul CSM este pro-PSD, dominat de șefa CSM, Lia Savonea, în vreme ce Secția pentru procurori, nu. Prin urmare, Tudorel vrea să elimine Secția pentru procurori, deși filozofia noilor legi ale Justiției promovate de PSD-ALDE era tocmai să separe cariera judecătorilor de cea a procurorilor.

De notat că în ce privește numirile la conducerea instanțelor, ministrul Justiției a lăsat atribuția la Secția pentru judecători a CSM întrucât aceasta, ca și plenul, este dominată și controlată de Lia Savonea.

În plus, Tudorel Toader vrea ca la șefia marilor parchete să poată fi propuși și judecători care au fost procurori, cum este Alina Ghica, vicepreședintele Curții de apel București, cea care a anulat completele de 5 judecători de la Înalta Curte și o parte din prejudiciul din dosarul Tel Drum.

Blocarea interimatelor la DNA și Parchetul General. La articolul 57 al Legii 303/2004, după alineatul 7 se introduce un nou alineat, alineatul 7’ cu următorul cuprins:

„Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.

Iar la articolul 17 din Legea 317/2004 se modifică astfel prin OUG a lui Tudorel Toader:

”Delegările în funcțiile de conducere din parchete, prevăzute la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, încetează în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, se arată în OUG-ul lui Tudorel Toader transmis la CSM pentru avizare.

De exemplu, DNA este condus acum cu delegare (interimar pentru 6 luni) de procurorul Nistor Călin. În momentul când OUG a lui Tudorel Toader intră în vigoare, interimatul lui expiră în 45 de zile și nu mai poate fi numit un alt interimar, ci trebuie numit un șef plin de către președinte, altfel instituția rămâne fără șef.

La fel, după ce în aprilie expiră mandatul actualului procuror general Augustin Lazăr la șefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ sau PG), el nu va mai putea fi delegat pe aceeași funcție de Secția pentru procurori a CSM, adică nu va mai putea rămâne să conducă PICCJ ca interimar timp de 6 luni, întrucât OUG a lui Tudorel Toader interzice acest lucru în cazul parchetelor unde numirea se face de către președintele țării.

Blocarea lui Augustin Lazări în raporturile cu Secția Specială de investigare a magistraților. În urma modificărilor adoptate azi prin OUG, Toader blochează posibilitatea ca procurorul general, Augustin Lazăr, să infirme a actele de urmărire penală ale procurorilor din secția specială dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice.

G4Media.ro a dezvăluit că o decizie a Curții Constituționale din 2018 stabilește clar că secția specială nu este o structură autonomă, ci procurorul șef de secție este subordonat ierarhic procurorului general.

Potrivit legii privind organizarea judiciară (303/2004), ”soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanței competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluția.” Or, procurorul ierarhic superior este Gheorghe Stan, șeful Secției speciale, care la rândul său este subordonat procurorului general.

Or, proiectul de ordonanță modifică legile justiției și se introduce următorul articol: ”ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la procurorul ierarhic superior în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, prin aceasta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.

Citește și

DOCUMENT Noi detalii din OUG-ul pregătit de Tudorel Toader: Vrea ca șefii marilor parchete să ia aviz de la Plenul CSM, nu de la Secția pentru procurori / Plenul e pro-PSD, Secția nu / O altă modificare vizează blocarea interimatelor la DNA și Parchetul General

Proiect de OUG: Ministrul Toader vrea să facă din Secția specială de investigare a magistraților o instituție total separată de Parchetul General/ G4Media a dezvăluit că Augustin Lazăr poate infirma actele de urmărire penală ale secției dacă le consideră nelegale

SURSE Tudorel Toader modifică legile Justiției astfel încât judecătoarea Alina Ghica să ajungă la Înalta Curte. Este magistratul care a anulat completurile de 5 judecători și o parte din prejudiciul din dosarul Tel Drum

Sursa Foto: Adriana Neagoe