BREXIT: Cel mai bun acord prost de retragere a Marii Britanii din UE

 THE WALL STREET JOURNAL: Cel mai bun acord prost pe tema Brexit-ului

 Acordul de retragere din UE al dnei May e groaznic dar este singurul

În cele din urmă, Theresa May a ajuns la un acord cu Bruxelles-ul în privinţa retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar asta ne readuce în minte ce spunea Winston Churchill despre democraţie – cea mai proastă formă de guvernământ, cu excepţia tuturor celorlalte, scrie publicația The Wall Street Journal, preluată de Rador.

Dna May şi-a vândut planul în faţa recalcitrantului său cabinet în cursul unei şedinţe desfăşurate miercuri, care a durat cinci ore. Iar dacă planul ei supravieţuieşte veto-urilor din parlament, linia politică trasată va gestiona plecarea Marii Britanii din UE, cu o a doua rundă de tratative pe tema relaţiilor comerciale post-Brexit care ar urma să aibă loc ulterior.

Majoritatea detaliilor nu sunt controversate. Printre ele se numără prevederile vizând statutul cetăţenilor din UE în Marea Britanie şi cel al britanicilor care locuiesc în UE, precum şi banii cu care Marea Britanie va contribui la bugetul UE în conformitate cu angajamentele asumate înaintea referendumului pe tema Brexit-ului din 2016.

Principala îngrijorare e legată de acordul comercial pe o perioadă nedefinită cerut de Bruxelles ca să evite impunerea unei frontiere dure între Irlanda de Nord, care ţine de Regatul Unit, şi Republica Irlanda, care rămâne în UE. Dna May a acceptat ca întregul Regat Unit să rămână în uniunea vamală a UE în cazul în care nu se ajunge la un acord comercial separat între Regatul Unit şi UE. Marea Britanie va accepta o serie de reglementări ale UE, iar cele economice s-ar putea adânci cu timpul între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit.

Conservatorii susţinători ai Brexit-ului au dreptate să spună că acordul e prost – „chestii de vasalitate”, potrivit declaraţiilor lui Boris Johnson, un susţinător al Brexit-ului mereu „colorat”| în expresii. El limitează capacitatea Marii Britanii de a negocia propriile sale acorduri comerciale dacă nu negociază mai întâi în nou acord comercial cu Bruxelles-ul.

Dar este cea mai bună şi, până acum, singura soluţie pusă pe masă. Reinstituirea unei frontiere dure cu Irlanda de Nord, care ar fi necesară în lipsa unui acord de retragere, ar prejudicia angajamentele Marii Britanii în conformitate cu Acordul de pace din Vinerea Mare, datând din 1998, şi ar risca să reaprindă disputele interconfesionale. Marea Britanie a refuzat totodată să accepte propunerea Bruxelles-ului vizând înfiinţarea unei noi frontiere vamale între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit, deşi asta ar avea rost din punct de vedere economic.

În cazul în care conservatorii susţinători ai Brexit-ului au o idee mai bună pentru a rezolva problema irlandeză, atunci acesta e cel mai bine păstrat secret din Marea Britanie. Cu toate astea, unii conservatori ameninţă să schimbe conducerea dnei May şi poate că de data asta o vor şi face. Cel puţin, planul de retragere al premierului clarifică lucrurile.

Dna May a ajuns în acest impas din cauză că ea şi o bună parte a partidului ei nu s-au arătat convinşi să pledeze pentru un Brexit care ar necesita ample reforme economice interne şi o politică de liber schimb cu străinătatea în stilul Singaporelui. În cazul în care Marea Britanie nu va avea acest gen de Brexit, oamenii de afaceri au dreptate să spună că ţara trebuie să păstreze cât mai multe dintre beneficiile actualelor sale relaţii cu UE ca să poată compensa dezavantajele unei economii britanice cu impozite mari, cheltuieli mari şi exagerat de reglementate.

S-ar putea ca dna May să aibă dreptate în privinţa lucrurilor pe care alegătorii britanici le-ar accepta, având în vedere că marele câştigător al alegerilor de anul trecut a fost Partidul Laburist, condus de un socialist de modă veche. Orice conservator înclinat s-o înlocuiască pe dna May va avea nevoie de un plan prin care să-i convingă pe alegătorii britanici sceptici să urmeze calea reformelor.

Dacă dl Johnson şi ceilalţi conservatori vorbesc serios, atunci ei ar putea încerca să înfrângă planul dnei May şi să suporte nişte consecinţe care ar include probabil un Brexit dur fără vreun acord şi nişte alegeri care ar duce la victoria Partidului Laburist. Cea mai bună dintre opţiunile proaste este aceea de a accepta planul dnei May, cu bune şi rele, după care atenţia să se concentreze asupra unor negocieri care să ducă la nişte relaţii permanente de liber schimb mai bune cu Bruxelles-ul şi la nişte politici economice mai bune pe plan intern.

Traducerea: Alexandru Danga

LA LIBRE BELGIQUE: Brexit: A fost găsită o soluție pentru evitarea unei „granițe dure” între Irlanda și Irlanda de Nord

A fost găsită o soluție între UE și Londra pentru evitarea unei „granițe dure” între Irlanda și Irlanda de Nord în proiectul acordului asupra Brexit, a declarat miercuri negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, notează La Libre Belgique, potrivit Rador.

Problema frontierei irlandeze a fost punctul în care negocierile s-au blocat câteva săptămâni.

„Am găsit acum o soluție cu Regatul Unit pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda”, a declarat Michel Barnier în timpul unei conferințe de presă.

Această soluție vizează păstrarea acordurilor de pace din 1998, așa cum s-au angajat ambele părți la începutul negocierilor.

El a explicat că va exista un „teritoriu vamal unic” între UE și Regatul Unit, în care mărfurile britanice vor avea „acces fără taxe și fără cote pe piața celor 27”. În plus, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la standardele pieței unice „esențiale pentru a evita o graniță dură”, a precizat el.

Negociatorul UE a declarat că s-au făcut „progrese decisive” în privința unui acord care să permită o „retragere ordonată” a Londrei la data de 29 martie 2019.

Drept urmare, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut președintelui Consiliului European, Donald Tusk, să constate aceste „progrese decisive” și să permită astfel „încheierea” negocierile cu privire la retragerea Regatului Unit din UE.

Donald Tusk are prerogativa de a convoca un summit al șefilor de stat pentru a ratifica acordul. El urma să vorbească joi la ora 7:10, la Bruxelles, după întâlnirea cu Michel Barnier. Data de 25 noiembrie pentru acest summit extraordinar a fost avansată de mai multe surse.

Totuşi, conștient de dificultățile întâmpinate de Theresa May în adoptarea acordului de divorț, Michel Barnier a făcut apel la „toată lumea” „să-şi asume responsabilităţile”.

Theresa May a anunțat miercuri că guvernul său a ratificat proiectul de acord, dar aprobarea Parlamentului britanic rămâne nesigură, deoarece acesta este divizat cu privire la acest subiect.

Traducerea: Rodezia Costea

LE MONDE: Brexit: Pentru Scoția, proiectul de acord ar fi „cel mai rău scenariu posibil”

Premierul scoțian consideră că proiectul de acord, asupra căruia s-a pronunțat miercuri guvernul britanic, favorizează Irlanda de Nord și subminează uniunea națiunilor din Regatul Unit, potrivit Le Monde, preluat de Rador.

Pentru Scoția, proiectul de acord asupra Brexit-ului este o veste proastă. Nicola Sturgeon, întâi-ministrul scoțian, chiar l-a calificat miercuri, 14 noiembrie, drept „devastator”, deoarece ar favoriza Irlanda de Nord.

Proiectul de acord prevede o „plasă de siguranță” pentru a preveni revenirea unei frontiere fizice între provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda vecină. Această soluție pe două niveluri are forma unui aranjament vamal, incluzând întregul Regat Unit, cu o aliniere de reglementare pentru Irlanda de Nord.

„Ar fi devastator pentru investițiile și locurile de muncă în Scoția”, a declarat Nicola Sturgeon, care conduce Partidul Național Scoţian (SNP), aflat la putere, într-un videoclip postat pe contul său Twitter. Ea însăși dorește ca națiunea ei să rămână pe piața unică și în Uniunea vamală. „Ar fi cel mai rău scenariu posibil”, a estimat ea.

Acordul, care trebuia validat miercuri de guvernul Theresei May, ar putea fi respins de Parlamentul britanic, care ar lăsa ușa deschisă unor „soluții mai bune”, inclusiv menținerea întregului Regat al Marii Britanii pe piața unică, a adăugat ea. „Dacă informațiile raportate de mass-media sunt corecte, plasa de siguranță ar avea consecința neintenționată de a separa Irlanda de Nord de restul Regatului Unit și ar submina serios uniunea noastră”, a afirmat ea.

Scoția a votat masiv pentru a rămâne în Uniunea Europeană (63%) la referendumul din iunie 2016. Un vot care a avut loc la doi ani după organizarea unui referendum asupra independenței Scoției, în care 55% dintre alegători au ales să rămână în Regatul Unit. Pentru Nicola Sturgeon, votul în favoarea lui Brexit a schimbat situația, dar, pentru moment, ea a amânat perspectiva unui al doilea referendum asupra independenței, așteptând să se vadă mai clar turnura pe care o va lua Brexit-ul.

Traducerea: Rodezia Costea