Bruxelles-ul, optimist în privința inflației în Europa, pe fondul unei creșteri economice slabe

Comisia Europeană și-a revizuit semnificativ în scădere, joi, previziunile privind inflația și creșterea economică pentru zona euro în acest an, subliniind impactul creșterii ratelor dobânzilor asupra economiei și prețurilor, potrivit boursorama.com.

Potrivit executivului european, inflația în cele 20 de țări care împart moneda unică ar trebui să ajungă la 2,7% în 2024. În toamna anului trecut, acesta prognoza încă 3,2%.

Reversul acestei reușite este o creșterea mult mai slabă decât se aștepta. Comisia prognozează acum 0,8% în acest an, în timp ce în toamnă se aștepta încă la 1,2%.

După un început de an slab, „revenirea așteptată în 2024 ar trebui să fie mai modestă decât se preconiza în urmă cu trei luni, dar ar trebui să se accelereze treptat datorită încetinirii creșterii prețurilor, creșterii salariilor reale și forței remarcabile a pieței muncii”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Creșterea suferă din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor impuse de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a calma inflația record, în urma războiului din Ucraina, care a provocat creșterea prețurilor la energie.

Această politică își arată rezultatele. Creșterea prețurilor de consum a fost limitată la 2,8% în ianuarie în zona euro, potrivit biroului european Eurostat. Aceasta reprezintă mai mult de o treime din nivelul record de 10,6% atins în octombrie 2022.

În același timp, însă, zona euro a fost aproape de recesiune la sfârșitul anului trecut, înregistrând o creștere zero în ultimul trimestru, de la un trimestru la altul, după o scădere de 0,1% în perioada iulie-septembrie. În general, economia stagnează de aproape un an și jumătate.

Produsul intern brut (PIB) din zona euro a crescut cu doar 0,5% pe întreg anul 2023, comparativ cu anul precedent.

Tensiuni geopolitice

„Economia europeană lasă în urmă un an extrem de dificil”, a recunoscut Paolo Gentiloni.

Pe lângă înăsprirea puternică a politicii monetare, creșterea a fost frânată anul trecut de erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor și de un sprijin bugetar mai slab din partea guvernelor dornice să restabilească ordinea în finanțele publice.

Cu toate acestea, „scăderea prețurilor materiilor prime energetice și încetinirea dinamicii economice au plasat inflația pe o traiectorie descendentă mai abruptă decât se aștepta”, a explicat Comisia într-un comunicat de presă.

Inflația ar trebui să continue să scadă anul viitor până la 2,2%, foarte aproape de ținta de 2% a BCE, a subliniat Gentiloni. În același timp, Comisia vede o revenire a creșterii economice la 1,5% în 2025.

Piețele financiare anticipează o reducere a ratelor dobânzilor BCE în acest an, ceea ce ar putea revigora cererea de credite și, prin urmare, consumul și investițiile.

„Cu toate acestea, peisajul global rămâne extrem de incert”, a avertizat comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis. „Urmărim îndeaproape tensiunile geopolitice, care ar putea avea un impact negativ asupra creșterii și inflației”, a avertizat el.

Aceste previziuni sunt „înconjurate de incertitudini” legate în special de riscul de extindere a conflictului din Orientul Mijlociu. Atacurile asupra navelor în Marea Roșie îi obligă pe armatori să adopte rute mai lungi pentru a-și transporta mărfurile. Unii se tem de o creștere bruscă a prețurilor la petrol și gaze.

„Creșterea costurilor de transport maritim ca urmare a blocajelor comerciale din Marea Roșie ar trebui să aibă doar un impact marginal asupra inflației”, spune Comisia. Dar noi perturbări ar putea duce la noi blocaje în aprovizionare, ceea ce ar putea înăbuși producția și ar putea duce la creșterea prețurilor, potrivit sursei citate.

Companiile europene urmăresc, de asemenea, cu îngrijorare evoluțiile din războiul din Ucraina, care a dus la oprirea livrărilor de gaz rusesc ieftin către UE. Creșterea bruscă a prețurilor la gaz și electricitate a slăbit deja structural sectoare întregi ale industriei, cum ar fi industria chimică și metalurgică.