Bruxelles-ul se aşteaptă la o revenire treptată a economiei europene, dar atrage atenţia asupra riscurilor în creştere

Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene, publicate vineri, arată că după o perioadă prelungită de stagnare, economia UE revine la o creştere modestă, în timp ce procesul de dezinflaţie continuă, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, transmite Agerpres.

Conform celor mai noi prognoze, în 2024, Produsul Intern Brut ar urma să înregistreze o creştere de 0,9% în UE şi una de 0,8% în zona euro. Se estimează că activitatea economică se va accelera la 1,5% în UE şi la 1,3% în zona euro în 2025 şi la 1,8% în UE şi la 1,6% în zona euro în 2026.

În paralel, se estimează că inflaţia totală în zona euro se va înjumătăţi în 2024, de la 5,4% în 2023, până la 2,4%, înainte de a scădea treptat la 2,1% în 2025 şi la 1,9% în 2026. Se estimează că la nivel de UE procesul de dezinflaţie va fi şi mai accentuat în 2024, inflaţia totală scăzând la 2,6%, de la 6,4% în 2023, şi va continua să scadă, până la 2,4% în 2025 şi la 2,0% în 2026.

„Economia europeană se redresează lent. Pe măsură ce inflaţia continuă să se reducă, iar consumul privat şi investiţiile îşi reiau creşterea, în contextul unui nivel al şomajului aflat la niveluri mici record, se estimează că creşterea se va accelera treptat în următorii doi ani. Cu toate acestea, provocările structurale şi incertitudinile geopolitice ne afectează perspectivele de viitor. Statele membre vor trebui să înainteze pe o potecă îngustă, urmărind să reducă nivelurile datoriei şi să sprijine în acelaşi timp creşterea economică, ajutată de noul cadru de guvernanţă economică şi de continuarea punerii în aplicare a NextGenerationEU”, a declarat comisarul pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Potrivit Executivului comunitar, procesul de dezinflaţie care a început spre sfârşitul anului 2022 continuă, în pofida unei uşoare creşteri a inflaţiei în luna octombrie, determinată în mare parte de preţurile la energie. Presiunile asupra preţurilor în sectorul serviciilor rămân mari, dar se estimează că se vor modera de la începutul anului 2025, ca urmare a încetinirii ritmului de creştere a salariilor şi a creşterii preconizate a productivităţii, şi vor fi susţinute de efecte de bază negative. Aceste fenomene creează condiţiile ca inflaţia să scadă spre valoarea ţintă la sfârşitul anului 2025 în zona euro şi în 2026 la nivel de UE.

De asemenea, întrucât multe state membre depun eforturi pentru a-şi reduce rata datoriei, se estimează că deficitul public al UE va scădea în 2024 cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, la 3,1% din PIB şi la 3,0% în 2025. Se preconizează că în 2026 dinamica economică pozitivă va reduce deficitul şi mai mult, până la 2,9%. Pentru zona euro, se estimează că deficitul va scădea de la 3,0% în 2024 la 2,9% în 2025 şi la 2,8% în 2026.

Cu toate acestea, se estimează că rata agregată a datoriei faţă de PIB la nivelul UE va creşte, de la 82,1% în 2023 la 83,4% în 2026. Această evoluţie urmează unei scăderi de aproape 10 puncte procentuale între 2020 şi 2023 şi reflectă efectul deficitelor primare încă mari şi al creşterii cheltuielilor cu dobânzile, care nu mai sunt compensate de creşterea mare a PIB-ului nominal, pe măsură ce inflaţia se diminuează. Pentru zona euro, se estimează că datoria publică va creşte de la 88,9% din PIB în 2023 la 90% în 2026.

Pe de altă partea, Bruxelles-ul avertizează că incertitudinile şi riscurile de evoluţie negativă au crescut. Războiul de agresiune prelungit al Rusiei împotriva Ucrainei şi conflictul intensificat din Orientul Mijlociu alimentează riscurile geopolitice şi riscurile care afectează securitatea energetică. O nouă creştere a măsurilor protecţioniste luate de partenerii comerciali ar putea perturba comerţul mondial, afectând economia extrem de deschisă a UE.

Pe plan intern, incertitudinea în materie de politici şi provocările structurale din sectorul de producţie ar putea duce la pierderi suplimentare de competitivitate şi ar putea afecta creşterea economică şi piaţa forţei de muncă. În plus, întârzierile în punerea în aplicare a MRR sau un impact mai puternic decât cel preconizat al consolidării fiscale ar putea inhiba şi mai mult reluarea creşterii. În cele din urmă, inundaţiile recente din Spania ilustrează consecinţele dramatice pe care le pot avea frecvenţa şi amploarea tot mai mare a pericolelor naturale, nu numai pentru mediu şi persoanele afectate, ci şi pentru economie.

Comisia Europeană publică în fiecare an două previziuni detaliate (primăvara şi toamna), care cuprind o gamă largă de variabile macroeconomice şi fiscale pentru toate statele membre ale UE, ţările candidate, ţările Asociaţiei Europene a Liberului Schimb ( Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi alte economii de piaţă majore, avansate şi emergente.