Bruxelles-ul vrea să faciliteze ajutoarele de stat pentru a sprijini industria, în fața subvențiilor masive din SUA și a concurenței neloiale din China

Bruxelles-ul va propune miercuri să faciliteze ajutoarele de stat în UE pentru a sprijini tranziția ecologică a producătorilor europeni, amenințați de subvențiile acordate de administrația Biden în SUA, de creșterea prețurilor la energie și de concurența neloială din partea Chinei, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va detalia în prima parte a după-amiezii diverse piste care vor fi discutate la summitul șefilor de stat și de guvern din 9 și 10 decembrie, la Bruxelles, înainte de luarea deciziilor în martie.

„Comisia dorește să ofere statelor membre mai multă flexibilitate în acordarea de ajutoare” pentru întreprinderile implicate în energiile regenerabile (solar, eolian etc.) și în decarbonizarea industriei (hidrogen, electrificare, eficiență energetică etc.), se arată într-un document de lucru al executivului european, consultat de AFP.

Anumite investiții în instalații noi ar putea fi sprijinite prin „avantaje fiscale”.

Această propunere, susținută de Paris și Berlin, este controversată în rândul celor 27 de state membre și în cadrul Comisiei.

Cămașa de forță a subvențiilor naționale a fost deja slăbită de la începutul pandemiei, în 2020. Deschiderea și mai mult riscă să avantajeze marile țări bogate, în special Germania și Franța, care ar putea favoriza în mod excesiv întreprinderile lor în detrimentul concurenților lor din UE.

Aceste două țări au reprezentat 53% și, respectiv, 24% din ajutoarele de stat notificate din martie 2022 în cadrul unei relaxări legate de războiul din Ucraina, față de doar 7% pentru Italia, aflată pe locul al treilea.

„Competitivitatea UE (…) nu poate fi clădită pe subvenții permanente sau excesive și neorientate”, au avertizat miniștrii de finanțe din șapte țări membre, printre care Austria, Danemarca și Finlanda, într-o scrisoare comună.

Pentru a atenua riscul de fragmentare a pieței unice, alții, în frunte cu Franța și Italia, solicită o nouă finanțare comună. Ursula von der Leyen a promis în ianuarie că va lucra la crearea unui fond european de suveranitate, care ar permite „pe termen mediu” să investească în cercetare sau în capitalul unor companii strategice.

Reducerea birocrației

Dar ideea este respinsă de mai multe țări, precum Germania, Olanda și Suedia, care sunt ostile oricărei creșteri a contribuției lor la bugetul UE. Dezbaterea pe această temă va fi, de asemenea, probabil aprinsă.

„Putem face politică economică fără să cheltuim bani”, a declarat săptămâna aceasta ministrul german de finanțe, Christian Lindner, propunând în schimb „reducerea birocrației”.

Pe termen scurt, Comisia nu are în vedere nicio nouă finanțare din partea UE.

Ea mizează pe mobilizarea fondurilor existente, în special planul european de relansare de 800 de miliarde de euro (NextGenerationEU), cu posibile redistribuiri pentru a crește partea dedicată în prezent tranziției ecologice (250 de miliarde de euro).

De asemenea, Bruxelles-ul planifică o nouă legislație pentru a stabili obiective de producție în sectoare cheie pentru suveranitatea europeană, pentru a sprijini proiecte care implică mai multe țări europene și pentru a accelera și simplifica autorizațiile și finanțările.

von der Leyen a fost mandatată în decembrie de liderii UE să studieze un răspuns la planul de ajutor protecționist de 370 de miliarde de dolari decis de administrația americană în vara anului trecut.

Bruxelles-ul și Washingtonul sunt angajate în negocieri pentru a elimina cele mai controversate măsuri, dar UE știe că rezultatele vor fi limitate și este hotărâtă să își pună propriul plan pe masă.

Companiile europene se află deja într-o situație dificilă. Acestea se confruntă cu facturi energetice în creștere, în timp ce războiul din Ucraina a privat UE de accesul la gazul rusesc ieftin. De asemenea, acestea suferă de ani de zile din cauza practicilor neloiale ale Chinei.

Luca de Meo, directorul general al Renault și președinte al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), a cerut marți „o politică industrială ambițioasă”, subliniind că industria, angajată în revoluția electrificării, „pierde treptat teren în fața principalilor săi concurenți mondiali”.

„Cuvintele și ideile bune trebuie să fie urmate rapid de acțiuni concrete”, a declarat Fredrik Persson, președintele organizației patronale europene BusinessEUrope, care solicită o reducere a poverii de reglementare pentru companiile din UE.