Bucureștiul, a doua cea mai poluată capitală din UE. Ce soluții antipoluare promit 4 candidați la Primăria Capitalei la alegerile din iunie 2024: taxe pentru mașini și pădurea-parc Băneasa / Societatea civilă cere un pact de mediu

Bucureștiul este un oraș poluat, situație cunoscută de 14 ani, de când calitatea aerului se află sub monitorizarea Comisiei Europeane. De 4 ani, România are deschisă procedură de infringement pentru că valorile de dioxid de azot au fost depășite opt ani consecutivi în Capitală. Pe de altă parte, în cea mai recentă statistică anuală, Bucureștiul este a doua cea mai poluată capitală din UE, după Atena, și a șasea din Europa, după Sarajevo, Skopje, Belgrad, Atena și Tirana. Nivelul mediu anual de PM2,5 a avut în București, în 2023, valori triple față de recomandările OMS din 2021.

De ani buni, Primăria Capitalei nu are o strategie antipoluare, iar un Plan Integrat de Calitate a Aerului – pe scurt, PICA, este așteptat întrucât municipalitatea, responsabilă de acest document, nu găseşte ofertanţi să-l elaboreze. Abia de curând, în aprilie, a fost a încheiată o nouă licitație și evaluarea ofertelor este în curs, iar dacă se va găsi un câștigător, realizarea strategiei ar dura oricum 14 luni. PICA este unul dintre pilonii principali pe care se poate construi o strategie în vederea reducerii poluării în București.

Poluarea este generată în București de: 1. traficul rutier – în special în zonele de aglomerare urbană haotică, 2. emisiile generate de clădirile rezidențiale, comerciale și instituționale – de la furnizarea de energie, 3. suprafața mică de spații verzi de sub 10 mp/locuitor, sub nivelul european de 26 mp.

Pentru echidistanță, enumerăm promisiunile antipoluare și de mediu ale candidaților Sebastian Burduja (PNL), Gabriela Firea (PSD), Nicușor Dan (independent) și Cristian Popescu Piedone (PUSL) care privesc aceste direcții în programele lor electorale la alegerile 2024 din București.

Totodată, atașăm propunerile programatice pe care societatea civilă le-a avansat candidaților la primărie și consiliul general, în campania electorală. Două puternice platforme civice, Platforma de Mediu pentru București și Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, ce reunesc un număr de 220 de organizații, grupuri civice și persoane publice, au lansat „Pactul de mediu pentru un oraș bun de trăit” (întregul document AICI), și i-a invitat pe candidați să și-l asume și să-l folosească pentru a înțelege „adevăratele preocupări și probleme ale cetățenilor”.

1. Reducerea poluării produse de traficul rutier/încălzire clădiri

*propunerile candidaților prevăzute strict de la capitolele Mediu, Poluare sau Bucureștiul Verde

Sebastian Burduja – taxe pentru mașini poluante și acces în centru restricționat – Centrul Bucureștiului va fi zonă restricționată pentru mașinile poluante, iar mașinile care nu respectă standardele Euro4/Euro 5 vor fi taxate suplimentar.

Cristian Popescu Piedone – promovarea mijloacelor de transport nepoluante și investiții în energii regenerabile

Gabriela Firea – Continuarea programului Autobuzul Școlar, inițiat în anul 2019, și dezvoltarea unui sistem pentru toate sectoarele, în vederea decongestionării traficului și reducerii poluării. (PMB + primăriile de sector)

Nicușor Dan (proiecte deja începute) – Prima propunere a regulamentului de urbanism pentru Planul Urbanistic General urmează a fi livrată de către consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură în iunie 2024 / A fost atribuită actualizarea Planului de Mobilitare Urbană Durabilă pentru Regiunea București – Ilfov / Semnarea în martie 2023 a contractului pentru elaborarea unui master plan pentru dezvoltarea rețelei de piste de biciclete / Menținerea sistemului centralizat de termoficare, alternativă de alte 550.000 centrale de apartament „fiind profund nocivă pentru mediu”.

2. Soluțiile candidaților pentru spații verzi – creșterea suprafețelor, întreținere și protejare.

*trei candidați la primăria Capitalei, Burduja, Firea și Piedone vor să transforme Pădure Băneasa în parc pentru a crește suprafața de spații verzi.

*din promisiunile lui Nicușor Dan a dispărut susținerea Centurii Verzi București-Ilfov ce apărea în programul electoral din 2020, dar pentru care a semnat un memorandum în 2023 cu societatea civilă.

Sebastian Burduja – 800 de hectare noi de parc, până în 2028. Transformarea Pădurii Băneasa în cel mai mare parc al Bucureștiului / De-a lungul tuturor marilor bulevarde și străzi vor fi plantați arbori / Primăria Generală va demara un program pentru crearea de acoperișuri verzi și grădini verticale.

Cristian Popescu Piedone – Atingerea minimului legal din punct de vedere a metrului de spațiu verde per locuitor, prin sădirea de arbori / reconversia spațiilor abandonate / Implementarea Filtrului verde al Capitalei /
Lansarea propunerii de transfer a Pădurii Băneasa și a Pădurii Jandarmeriei în patrimoniul Municipiului București și transformarea lor în Parcuri de tip Păduri Urbane administrate de ALPAB / Tomografierea și inventarierea copacilor din București și includerea tuturor arborilor într-un sistem de tip GIS.

Gabriela Firea – Amenajarea tuturor parcurilor aflate în administrarea PMB / Reabilitarea peisagistică a marilor parcurilor monumentistoric: Regele Mihai I (Herăstrău), Grădina Cișmigiu etc / Igienizarea și refacerea malurilor lacurilor și digurilor (ex Parcul Carol, Parcul Regele Mihai I), realizarea de investiții dedicate exploatării lacurilor / Crearea de noi spații de tip parc sau pădure-parc.

Nicușor Dan – Propune ca Bucureștiul să păstreze spațiile verzi pe care le are, atât din perspectiva poluării, cât și din perspectiva verilor toride care au început să apară. „O prima agresiune sistematică asupra spațiilor verzi a apărut prin PUZ-urile de sector, prin care aprox. 600 de hectare de spațiu verde urmau să dispară. Suspendarea administrativă a acestora, analiză de nelegalitate și zecile de litigii în care Municipalitatea a susținut poziția corectă au făcut că efectele administrative ale PUZ-urilor de sector să fie mult atenuate. (…)

O a două agresiune sistematică asupra spațiilor verzi au constituit-o proiectele de Cod al Urbanismului și de modificare a Legii 24/2007 a spațiilor verzi, prin care se propunea în esență dispariția noțiunii de spațiu verde privat. Bucureștiul ar fi fost în situația de a pierde sute de hectare de spațiu verde întrucât este iluzorie ipoteza în care ar avea miliarde de euro pentru a expropria aceste suprafețe.

Primăria Capitalei a realizat lucrări de infrastructură în parcuri: repararea Podului Mare din Cișmigiu,  repararea Podul Mare din Parcul Tineretului (lucrare finalizată în proporție de 90%),  repararea cuvelor celor două lacuri din Cișmigiu, pentru consolidarea malurilor de lac din Parcul Herăstrău s-a întocmit DALI și proiectul tehnic, mai este nevoie de 3 avize pentru începerea lucrărilor, etc.

Alte documente programatice:

Gabriela Firea – Realizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului 2024-2028 și implementarea tuturor măsurilor pentru reducerea emisiilor din traficul rutier prin limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a Capitalei, salubrizarea mai eficientă a străzilor, promovarea, îmbunătăţirea şi extinderea transportului public şi eliminarea autovehiculelor vechi din circulaţie / Refacerea, modernizarea și extinderea sistemului de stații de monitorizare a calității aerului la nivelul tuturor sectoarelor (cel puțin 2 stații/sector, în prezent există 8 stații) și a unui sistem de alertă rapidă în caz de depășiri ale valorilor zilnice de PM10 și PM 2,5.

Cristian Popescu Piedone – Digitalizarea și actualizarea „Registrului Spațiilor Verzi“, utilizând un sistem GIS.Proiectul vizează elaborarea unui registru local al zonelor verzi, integrat într-un sistem informațional de tip GIS, care va cuprinde un inventar completal terenurilor ocupate de spații verzi, detalii despre tipul de proprietate șidespre modul de administrare. O analiză exhaustivă a caracteristicilor cantitative și calitative ale vegetației de pe aceste terenuri.

Ce propune societatea civilă: 10 priorități de mediu pentru București – direcțiile de urmat pentru „un oraș sănătos”

Platforma de Mediu pentru București și Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde au lansat recent Pactul de mediu pentru un oraș bun de trăit, ce are 10 direcții de acțiune, un decalog cu soluții de mediu pentru ceea ce ONG-urile și grupurile civice au numit „un București mai verde, mai respirabil și cu o calitate a vieții mai bună pentru locuitorii săi”. Prioritățile Pactului – susținute de 220 de organizații, grupuri civice și persoane publice – fără a fi preluate exhaustiv, sunt:

1. Protejarea și extinderea spațiilor verzi. Câteva propuneri: elaborarea Registrului Local al Spațiilor Verzi și asumarea extinderii până la 26 mp/cap de locuitor a suprafețelor de spații verzi / acces la parcuri de proximitate, aflate la o distanță de maxim 1km / gestionarea spațiilor verzi deja existente în funcție de tipologia zonei verzi (parc istoric, gradina, arie naturala etc) / reorganizarea ALPAB prin cooptarea unui grup de specialiști și implicarea comunităților active / eliminarea construcțiilor ilegale de pe spațiile verzi / protejarea spațiilor verzi indiferent de regimul de proprietate în noul PUG;

2. Îmbunătățirea calității aerului. Câteva propuneri: Realizarea și implementarea Planului Integrat pentru gestionarea Calității Aerului (PICA) / sistem de monitorizare și prognoză a poluării la nivelul PMB / implementare conceptului de Zone de Emisii Reduse pentru descurajarea traficului poluant intensiv / program social de modernizare a surselor de încălzire și eliminarea treptată a încălzirii cu combustibili solizi în oraș / susținerea inițiativei Oprește motorul! / realizarea și adoptarea planului integrat al PMB și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării;

3. Promovarea și implementarea mobilității urbane durabile: asumarea Ghidului metodologic de reglementare a proiectării, execuţiei, utilizării şi mentenanţei lucrărilor de infrastructură pentru biciclete al Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației / înnoirea 100% a flotei de autobuze și eliminarea totală a autobuzelor diesel / durata unei călătorii STB să fie sub deplasarea cu auto personal d.p.d.v. timp;

4. Gestionarea eficientă a deșeurilor
5. Protejarea biodiversității și extinderea zonelor naturale
6. Gestionarea responsabilă a resurselor de apă
7. Reziliența la schimbările climatice

8. Crearea Centurii Verzi București-Ilfov: un regim de protecție pentru pădurile din jurul capitalei, împăduriri pentru reconectarea pădurilor existente sau crearea de culoare de conectivitate și deschiderea pădurilor către oameni pentru recreere, sport și educație;

9. Monitorizarea indicatorilor de mediu și date deschise către public
10. Urbanism responsabil, având în centru interesul general al comunității

Inițiatorii cer candidaților atât la Primăria Municipiului București cât și la Consiliul General să susțină „Pactul de mediu pentru un oraș bun de trăit” prin semnarea și asumarea prevederilor sale în programele de guvernare pentru următorii 4 ani.

Dintre principalii patru candidați, doar Sebastian Burduja a răspuns, deocamdată, că își asumă pactul și, în plus, a fost de acord să participe la o dezbatere publică despre problemele de mediu ale Bucureștiului.

Citește și: Cum ar arăta traficul în Capitală, cum s-ar circula cu STB-ul și ce pasaje s-ar ridica în viitor în București. Ce propun candidații Burduja, Firea, Piedone și Nicușor Dan pentru transport în programele electorale pentru Primărie

 

 

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.