Ce boli riscă să facă bucureștenii din cauza aerului otrăvit. Bucureștiul, în topul celor mai poluate orașe: Ocupă locul 7 în Europa și locul 3 în Europa de Est, la concurență cu două orașe din Rusia

Din cele 84 de oraşe din Europa monitorizate pentru calitatea aerului de către numbeo.com, capitala României ocupă locul 7 în clasamentul celor mai poluate oraşe. Dacă este să ne raportăm doar la Europa de Est, Bucureştiul mai urcă câteva trepte şi ocupă locul trei, „bătându-se pentru titlu” cu oraşele Chelyabinsk din Rusia şi Dnipro din Ucraina. La polul opus, cele mai nepoluate oraşe sunt: Viena (Austria), Stockholm (Suedia), Zurich (Elveţia), Reykjavik (Islanda) şi Helsinki (Finlanda).

• Numbeo.com este una dintre cele mai mari baze de date care prezintă informații despre utilizatori, oraşe şi ţări din întreaga lume. Platforma online oferă informaţii actuale despre condiţiile de viaţă ale lumii, inclusiv costul vieţii, indicatorii de locuinţe, îngrijirea sănătăţii, traficul, criminalitatea şi poluarea. Monitorizează aproape 9.000 de oraşe şi are peste 420.000 de contribuitori.

Indicii poluării din dreptul Bucureştiului variază undeva între 73.87 şi 131.45. „73 şi 131 înseamnă cantitatea în micrograme de emisii în atmosferă pe metru cub (m3). Adică noi avem un standard, spune Uninea Europeană, de 50 de micrograme care nu trebuie depăşit sub nicio formă. În Bucureşti vedeţi bine că depăşim şi de trei ori cantitatea de emisii din atmosferă” a explicat petru G4Media.ro, Daniel Trifu, activist de mediu.

Tot activiştii de mediu spun că 70% din poluarea atmosferică din Bucureşti este provocată de traficul auto, iar restul de 30% este cauzată de şantierele care nu sunt monitorizate aşa cum ar trebui, de electrocentrale și de centralele de apartament. Un alt factor care contribuie la creşterea poluării din Bucureşti este lipsa spaţiilor verzi. Potrivit activiştilor de mediu, doar 7,5% din suprafaţa Capitalei este acoperită de spaţii verzi. Altfel spus, în Bucureşti avem aproape 10 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor. Pentru a ne putea face o părere despre gravitatea faptului, suprafaţa de spaţiu verde din Viena este de 12 ori mai mare.

Medicii pneumologi atrag atenţia că poluarea afectează grav şi sănătatea celor peste două milioane de bucureşteni. „Sunt multiple aspecte unde sănătatea noastră interferează cu aceşti factori poluanţi. În primul rând pe bolile respiratorii cronice, unde intră astmul, bronşita cronică sau enfizemul. Există o tendinţă de a exacerba aceste boli, de a genera mai multe infecţii respiratorii, de a scădea apărarea organismului. Există o relaţie şi cu bolile cardiovasculare şi există un tropism (tendinţă – n.r.) pentru două extreme de vârstă.

Pentru copii şi pentru vârstnici, care plătesc un tribut mai greu prin apariţia unor acutizări ale bolilor cronice de care suferă. Există un efect şi pe mortalitate. De exemplu, în puseele extreme de poluare, pe camera de gardă, decesele generate de acutizări ale aceste boli, cresc. În plus există o relaţie şi cu cancerul pulmonar.

Particulele poluante generează la nivelul arborelui bronhic un efect proinflamator. De asemenea, asupra celulelor se creează o reacţie care nu de puţine ori poate degenera într-o malignizare a lor, prin multiplicarea lor neaşteptată” a explicat doctorul pneumolog Florin Mihălţan, preşedintele Asociaţiei Române de Pneumologie.

Mihălţan spune că atunci când în Capitală se înregistrează un grad ridicat de poluare, numărul pacienților care se prezintă la camera de gardă este mai mare cu până la 30%. Pentru a nu se mai ajunge aici, pneumologul este de părere că extremele indicilor de poluare ar trebui să fie monitorizate şi anunţate mai des. Asta pentru a-i pune în gardă pe cei care au diverse boli cronice. În special copiii, vârstinicii şi cei cu boli cronice respiratorii sau cardiace.

În ceea ce priveşte existenţa unei statistici recente a mortalităţii cauzate de poluare, aceasta lipseşte cu desăvârşire în România. Potrivit activiştilor de mediu, un astfel de studiu raportat la Bucureşti, ar fi fost făcut ultima dată în anul 2000, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică. „Spunea că la cantitatea de micrograme pe m3 de la acea dată, erau în jur de 70-80 micrograme şi aveam undeva la 11.000 de decese. Iar acum depăşind frecvent această cantitate, ajungem de fapt la o situaţia mult mai dezastruoasă. Deocamdată statul român nu mai vrea să mai facă acestă statistică privind numărul exact de decese la nivelul Capitalei” a mai spus pentru G4Media.ro, Daniel Trifu.

Ce fac autorităţile pentru a reduce poluarea? Ministerul Mediului pasează cartoful fierbinte în mâna Primăriei Capitalei, iar aceasta la rândul ei dă vina pe foştii primari şi pe Ministerul Transporturilor. ”Situația în care se află municipiul București ca urmare a derulării procedurii de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României privind calitatea aerului a fost generată de nerespectarea condițiilor de calitate a aerului impuse de legislația europeană într-o perioadă anterioară actualului mandat (7 ani de neconformare respectiv intervalul 2007-2014)”, se arăta într-un comunicat dat de PMB, la sfârşitul anului trecut.

Ministerul Transporturilor ar fi al doilea vinovat arătat cu degetul de către primăria generală pentru că este cel care a întârziat finalizarea Centurii Bucureștiului și a Autostrăzii de Sud, precum și finalizarea lucrărilor la Magistrala 5 de metrou, ruta Valea Ialomiței – Eroilor 2 și demararea și finalizarea Magistralei 6, ruta 1 Mai – Otopeni.

Primăria susţine însă că, pentru a remedia situația, a luat şi câteva măsuri concrete. A elaborat Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) – un document cu soluții pentru combaterea poluării, printre care se numără modernizarea transportului public, incurajarea mjloacelor de transport alternativ, recuperarea spatiilor verzi (ex: s-au alocat fondurile bugetare necesare recuperarii parcului Verdi), controale care vizeaza disciplina in constructii, eliminarea depozitelor necontrolate de deseuri, igienizarea terenurilor virane.

Cert este că în prezent, din cauza poluării mari din capitală, autorităţile române sunt date în judecată de Comisia Europeană. Procesul se judecă la Curtea Europeană de Justiţie. Ecologiştii spun că eșecul protejării propriilor cetățeni poate costa România între 100.000 şi 400.000 de euro pe zi.