Bucureștiul, la coada capitalelor europene privind predictibilitatea cadrului legal pentru dezvoltarea urbană (Articol susținut de Bucharest Real Estate Club)

Bucureștiul are un istoric lung de incoerență în planificarea și dezvoltarea urbană. Lipsa regulamentelor predictibile și a continuității planurilor de dezvoltare, împreună cu moștenirea catastrofală din perioada comunistă au făcut ca imensul său potențial de dezvoltare să fie strivit sub greutatea unor legi anacronice și neconcordante cu nevoile bucureștenilor.

Acest lucru se reflectă clar în calitatea vieții. Începând cu anul 2019, Bucureștiul a coborât două locuri în studiul Mercer privind calitatea vieții și se afla pe locul 109 din 231. Mai îngrijorător, un studiu din 2022 plasează Bucurestiul pe locul 75 din 90 în Europa la capitolul calitatea vieții.

Pentru o dezvoltare durabilă, Comisia Europeană recomandă ca fondurile să fie mai puțin centralizate, prin intermediul structurilor administrației centrale. De asemenea, o analiză recentă efectuată la nivel european afirmă că „zonele urbane funcționale din România, cele care generează peste 90% din PIB-ul național, au nevoie urgentă de o politică publică integrată, pentru a putea continua să se dezvolte. Fără aceste zone urbane dinamice, România nu poate crește, nu poate acumula suficiente resurse pentru a sprijini mai eficient și pe termen lung zonele și categoriile mai sărace de populație. 

Mai mult, „este nevoie de un cadru legal eficient și flexibil pentru organizarea și funcționarea zonelor metropolitane și a zonelor urbane funcționale în România. În prezent, acest cadru este unul destul de difuz.”

În timp ce în alte orașe europene planurile de dezvoltare urbană sunt create cu decenii înainte, anticipând nevoile în schimbare ale locuitorilor, în București lucrurile stagnează. Mai mult, în anumite domenii, ele regresează.

Dacă ne uitam la contribuția Bucureștiului la PIB-ul național, vedem că și aceasta este în scădere cu 2,4% din 2019 până în 2021. În cazul în care blocajul administrativ nu va fi depășit, se estimează că Bucurestiul va avea pierderi pentru veniturile fiscale de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) până în 2026. Datele sunt furnizate de primul studiu de impact privind blocajul procesului de autorizare din București, efectuat recent de analistul financiar Iancu Guda și prezentat recent la conferința The Future of Quality Living organizată de Bucharest Real Estate Club, cea mai mare organizație a pieței de real estate.

Dacă la nivel național  industria de construcții și piața imobiliară au fost extrem de dinamice, contribuind masiv la revenirea economiei după pandemia de COVID-19, nu același lucru se poate spune și despre București, unde aceste sectoare au fost practic paralizate în ultimii trei ani. 

Bucurestiul poate pierde 10,4 miliarde de euro până în 2026 din cauza blocării autorizațiilor de construcție. Suspendarea planurilor urbanistice zonale (PUZ) pe termen nelimitat duce nouă din zece firme din industria construcțiilor în zona de risc de faliment, conform aceluiași studiu citat mai sus.

Mai mult decât atât, imprevizibilitatea legislativă și incoerența planurilor de dezvoltare sperie investitorii români și străini, care preferă să-și mute capitalul în zone mai sigure și mai predictibile.

“Nu vom putea avea dezvoltare durabilă, așa cum se întâmplă în marile orașe europene fară predictibilitatea cadrului legal. Dacă în alte capitale aceasta este o normalitate, în București lucrurile stau exact invers. Cele 10,4 miliarde de euro care vor fi pierdute de București până în 2026 sunt doar o picătură într-un ocean. Este imposibil de cuantificat care sunt pierderile reale generate de blocajul administrativ și cât de mult va fi afectată calitatea vieții bucureștenilor pe termen lung.”, spune Despina Ponomarenco, Președinte Bucharest Real Estate Club.