Budapesta a cheltuit 29 de milioane de euro în șase ani pentru preluarea presei de limbă maghiară din Transilvania / O parte din bani s-au întors în Ungaria, iar redacțiile preluate au început să fie închise sau reduse drastic (Transtelex)

Budapesta a cheltuit 29 de milioane de euro în șase ani pentru preluarea presei de limbă maghiară din Transilvania, printr-o asociație finanțată de Guvernul ungar, însă proiectul a eșuat. O parte din bani s-au întors în Ungaria, iar redacțiile preluate au început să fie închise sau reduse drastic, potrivit unei investigații a presei independente de limbă maghiară din România, relatează Transtelex.

„În ciuda faptului că s-au cheltuit miliarde de forinți pentru construirea presei maghiare din Transilvania, rezultatul final este dezamăgitor: mai multe ziare au fost închise, jurnaliștii au fost concediați și, în ciuda sumelor uriașe de bani, nu a fost posibil să se construiască o presă durabilă. Activitatea de investigație desfășurată în comun de UH.ro și Magyar Hang a scos la iveală faptul că, în ciuda risipei de bani, nu a mai rămas aproape nimic care să justifice obiectivele grandioase de la început”, scrie publicația.

În grupul de companii care a devenit un gigant media, salariile jurnaliștilor au rămas mici, în timp ce managerul Demeter Szilárd s-a înconjurat de o armată de consultanți și directori bine plătiți, care au obținut venituri uriașe. De exemplu, soția lui Demeter Szilárd, Andrea Birtalan, care nu avea experiență în domeniu, a primit un salariu lunar brut de 43.419 lei (5.000 de euro net) în funcția de „manager responsabil cu relațiile financiare externe”.

Un alt caz legat de acesta este cel al lui János Szentmártoni, fost secretar de stat adjunct al guvernului maghiar, care a primit între 2.000 și 2.500 de euro pentru funcția de redactor-șef al publicației Elörtolt Helyőrség, potrivit sursei citate.

În timp ce funcționarea produselor de presă a devenit neviabilă, iar redacțiile locale au stagnat, conducerea trustului media a atras atenția cu diverse cheltuieli de lux, cum ar fi achiziționarea unui SUV Cadillac Escalade de 6,2 litri.

O parte din bani s-au întors în țara mamă prin diverse companii legate de Ungaria. Acest model de afaceri a funcționat în așa fel încât fondurile primite din Fondul Gábor Bethlen au fost direcționate către companii care aveau interese maghiare, iar în loc de dezvoltări reale în Transilvania, aceste fonduri colectate s-au întors în Ungaria, mai scrie Transtelex.

În 2023, situația se înrăutățise până în punctul în care publicarea majorității produselor de presă scrisă a fost suspendată și au început concedieri masive în redacții. Trustul media, care inițial avea 170-190 de angajați, a păstrat doar 40 de persoane. Între timp, cele mai importante active ale companiei, cum ar fi Rádió Gaga, au fost parțial vândute unui mare antreprenor român, ceea ce a pus sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a asociației, se mai arată în ancheta jurnalistică.

Context. Istoria Asociației Transylvanian Media Area a început în 2018, când a primit primul grant semnificativ din partea guvernului maghiar, în valoare de 1,45 miliarde forinți. Asociația, care era aproape necunoscută la acea vreme, a fost legată de Szilárd Demeter, care a discutat idei strategice în mediul lui Viktor Orbán, inclusiv ideea de a crea un trust media. Ideea era că Asociația Transylvanian Media Area va construi o nouă lume media, care va servi reînnoirii calitative și independenței presei maghiare din România. Cel puțin aceasta a fost retorica. Povestea a explodat în decembrie 2022, când la Médiatér au avut loc reduceri de personal pe scară largă: cel mai mare trust de presă maghiar din România a concediat aproximativ șaptezeci la sută din angajați.

Între 2018 și 2021, aproximativ 7,45 miliarde de forinți (20 de milioane de euro) au ajuns în Transilvania, iar aproape fiecare proprietar de media a fost abordat cu o ofertă. Au existat proprietari care ar fi susținut că au fost șantajați să își vândă ziarele. Dintre ziare, cele în care și UDMR avea o influență semnificativă au reușit să rezist. Presa locală nu a fost niciodată deosebit de profitabilă, astfel încât unii dintre proprietari au preferat să vândă.

Participanții au vorbit și despre faptul că, în cazul radiourilor, proprietarii au primit frecvențele gratuit de la statul român și le-au vândut ulterior conglomeratului media pe bani frumoși, ceea ce ridică, de asemenea, întrebări cu privire la transparența financiară.

Articolul integral pe Transtelex.