Bulele Vulcanilor Noroioşi, asemuite baloanelor de săpun, analizate de o echipă internaţională de cercetători: ”Fiind fizician, am fost surprins de faptul că aceste bule de nămol cresc la un diametru uriaş şi apar mai multe găuri pe suprafaţa acestora”

O echipă pluridisciplinară de cercetători internaţionali au efectuat analize la Vulcanii Noroioşi pentru a studia bulele uriaşe de nămol şi apariţia mai multor găuri în membrana lor înainte de spargere, fenomen similar în unele aspecte cu ruperea bulelor cu săpun, rezultatele fiind prezentate în revista ştiinţifică britanică Royal Society Open Science, transmite Agerpres.

Vulcanii noroioşi se numără printre curiozităţile geologice din multe ţări ale lumii. Din interiorul acestora erupe nămol, gaze şi alte materiale care provin din straturi aflate la adâncime. Fenomenul care atrage atenţia vizitatorilor vulcanilor este cel referitor la apariţia bulelor de nămol cu găuri.

Echipa de cercetători a studiat „spargerea” lor care are loc prin apariţia rapidă a unor sfere circulare în membrană, vizibile pentru mai mult timp, înainte de colaps.

„Fiind fizician, am fost surprins de faptul că aceste bule de nămol cresc la un diametru uriaş şi apar mai multe găuri pe suprafaţa acestora. Am cooptat un grup de cercetători internaţionali, un geofizician din SUA, Maxwell Rudolph, un matematician din Cipru, Nikos Savva, un expert în hidrodinamică computaţională din India, Kirti Sahu, academicianul geolog din SUA, Michael Manga, expert în vulcani noroioşi, şi geologul Ferenc Forray, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. 

Am făcut înregistrări cu o cameră specială care realizează 1.000 de cadre pe secundă la Pâclele Mici, iar colegii din SUA au făcut înregistrări similare cu o cameră specială, în condiţii de laborator. Am aflat că un parametru important este dat de proporţia între ritmul formării găurilor noi care apar când bula crescătoare devine destul de subţire şi cea a vitezei creşterii găurilor. 

Dacă viteza de creştere a găurilor este foarte mare, atunci prima gaură domină toată bula, cum se întâmplă la bulele de săpun. Dacă viteza de creştere a găurilor este mică, atunci pe această membrană pot apărea mai multe găuri concomitent. Bulele au chiar peste jumătate de metru în diametru, cele mai frumoase apar la Pâclele Mici, la vulcanul central. Apar cam la 15-30 de secunde, sunt determinate de gazul metan care erupe. Am început cercetările în anul 2021″, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Peter Hantz, cercetător în cadrul Universităţii „Eotvos Lorand” din Budapesta.

Potrivit cercetătorului, studiul a adus rezultate cu valoare ştiinţifică importantă. Unul dintre acestea este simularea pe calculator a bulelor care se ridică în fluide speciale cum ar fi nămolul sau lava. Totodată, oferă cercetătorilor posibilitatea de a trage concluzii despre lava fierbinte, mai dificil de studiat. Importanţa cercetării are un impact şi în industrie, cum ar fi de exemplu, în turnarea metalelor sau aplicarea vopselelor.

„Bulele care se ridică în nămoluri mai dense pot creşte în dimensiune datorită proprietăţilor speciale ale acestui mediu. Din cauza vâscozităţii mai mari, viteza de ridicare a bulelor este mai lentă şi bulele care se ridică se extind şi se sparg mai greu. Viteza scăzută de expansiune a găurilor în bule de nămol se explică, în primul rând, prin grosimea şi densitatea semnificativă a membranelor bulelor”, mai arată Peter Hantz, care este şi liderul grupului de cercetare.

În context, cercetătorul atrage atenţia cu privire la necesitatea conservării valorilor naturale ale României şi protejarea şi promovarea lor.