Buletin de București: „Necropola Residence” se construiește peste „scheletele unor bărbaţi, femei, adolescenţi şi copii care nu au avut coşciug”/ Institutul de Arheologie confirmă: „fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă au fost conservate primar”

Una dintre cele mai mari zone arheologice din Nordul Capitalei, compusă din „aşezare, biserică, necropolă” şi înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din anul 2015 figurează în Planul Urbanistic al Oraşului Buftea „pe o suprafaţă apreciabilă”, potrivit Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, transmite Buletin de București.

Într-un răspuns la solicitarea Buletin de București cu privire la lucrările pentru cartierul rezidențial care au început în zonă, arheologii au transmis că „în teren, singurele vestigii care au putut fi păstrate «in situ», sunt fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă, care au fost conservate primar.”

• „Cercetările din 1972 şi până acum au dus la identificarea unui mare număr de complexe domestice (bordeie, locuinţe de suprafaţă) preistorice și medievale. Acestea din urmă au fost și cele mai numeroase, constând în fundația unei biserici de zid, datată la mijlocul secolului al XVI-lea, care mai păstra în elevaţie la începutul primelor cercetări segmente de zid, și morminte datate în secolele XIV-XVII. Amintitele fragmente de zid au fost demantelate (nr. – demolate) în anii ‘80 ai secolului trecut, iar fundaţia a fost puternic afectată de arăturile agricole adânci”, se arată într-un răspuns al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, la solicitarea redacţiei.

Necropola „contemporană”

Buletin de Bucureşti a arătat recent că au început lucrările de construcție la un cartier rezidenţial în zona sitului arheologic. Potrivit datelor de la Agenția Naţională de Cadastru, întreaga zonă a fost parcelată, inclusiv temelia bisericii, peste care a fost prevăzut un drum de acces.

Cât priveşte cimitirul aferent fostei biserici, „mormintele au adăpostit scheletele unor bărbaţi, femei, adolescenţi şi copii. Cei mai mulţi dintre decedaţi nu au avut coşciug. Inventarul funerar al unora dintre morminte a fost alcătuit din monede ale Ţării Româneşti, otomane, ungureşti, ruseşti, austriece. Printre podoabele recuperate, lucrate din bronz, argint sau fier, amintim inele, nasturi-bumbi, paftale. Aceste piese, unele bine păstrate, altele deteriorate, au analogii cu podoabele găsite în alte necropole contemporane de pe râurile Colentina sau Dâmboviţa”, se mai arată în răspunsul transmis redacţiei.

• Citește integral pe Buletin de București.