Bulgaria face primii pași pentru curățarea Dunării, o cerere insistentă a Romaniei pentru a ajuta navigația pe fluviu

Guvernul bulgar a făcut joi un pas spre dragarea Dunării, o cerere veche de peste un deceniu a României. Proiectul a fost întârziat constant de Sofia, în ciuda presiunilor făcute de România, dar și de Comisia Europeană, care vor fluidizarea circulației pe Dunăre.

Executivul de la Sofia aprobat joi un acord între Agenţia Executivă pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi din România privind lansarea în comun a procedurilor de achiziţii publice în cadrul proiectului FAST Dunărea 2, care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe secţiunea comună bulgaro-român al fluviului Dunărea.

Activităţile acoperă monitorizarea mediului, proiectarea, construcţia şi supravegherea construcţiei, transmite Agerpres, care citează agenția bulgară BTA.

Proiectul FAST Danube 2, în valoare de aproape 230 de milioane de euro (fără TVA), a fost elaborat în parteneriat între Bulgaria şi România şi a fost aprobat pentru finanţare în cadrul Facilităţii Conectarea Europei. Partea bulgară trebuie să furnizeze 111.800.000 de euro, inclusiv granturi de până la 85%. Măsurile de inginerie planificate pentru secţiunea comună a fluviului vor îmbunătăţi condiţiile de navigaţie şi siguranţa traficului de-a lungul Dunării.

Din cauza întârzierilor repetate ale Bulgariei, principala axă de transport fluvial a Uniunii Europene, respectiv Rin – Main – Dunăre, rămâne utilizabilă doar parțial și în condiții adesea foarte dificile.

Proiectul „Fast Danube – Asistență tehnică pentru revizuirea și completarea studiului de fezabilitate privind îmbunătățirea condițiilor de navigație, pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și studii complementare” a fost aprobat spre finanțare în cadrul Apelului CEF Transport 2014.

În conformitate cu recomandările Comisiei Dunării, pe segmentul româno-bulgar al Dunării ar trebui asigurată o adâncime de minim 2,5 metri la Etiajul de Navigație și de Regularizare – ENR, o lățime a șenalului de 180 metri și o rază de curbură de 1.000.

Numai că, în special în perioadele de vară – toamnă, debitele scad considerabil, iar condițiile de navigație au mult de suferit. Dat fiind faptul că dragajele de întreținere au o eficacitate doar pe termen scurt, cele două administrații și-au propus să identifice niște soluții pe termen lung.

O serie de studii preliminare existau încă din 2011, însă acestea trebuiau actualizate, atât din cauza modificărilor morfologice și hidrodinamice ale albiei Dunării, cât și a modificării legislației europene.

Fast Danube își propunea să rezolve toate aceste probleme: să identifice soluțiile tehnice și deschidă calea obținerii acordurilor de mediu pentru demarare proiectării și execuția lucrărilor propriu-zise, astfel încât navigația pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării să fie la standardele așteptate de transportatori.

În 2022, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, anunța că România a început dragarea Dunării inclusiv pe sectorul bulgar, cu acceptul acestei ţări, pentru a nu mai exista blocaje.

„Sigur că am avut blocaje undeva în sudul ţării pe anumite tronsoane, pe şenalul navigabil gestionat de colegii din Bulgaria. Vă mai spun ceva: au fost de acord să facem noi dragarea, chiar dacă e treaba lor, şi o să o facem noi, nu e prima dată când România face dragarea pe sectorul bulgar, astfel încât totuşi acele blocaje care aţi văzut că se întâmplă în sudul ţării să nu mai existe, şi au început aceste lucrări”, a spus ministrul Transporturilor.