Bulgaria merge la urne pentru a șaptea oară în trei ani

Alegătorii bulgari sunt din nou chemați să decidă cu privire la guvernul țării, pregătindu-se pentru alegerile naționale anticipate de duminică. Este a șaptea oară când au loc alegeri în cea mai săracă națiune din UE, de când protestele masive anticorupție din 2020 au răsturnat un guvern de coaliție condus de partidul de centru-dreapta GERB, potrivit Euronews.

De atunci, o serie de alegeri – două dintre ele la doar trei luni distanță – au condus la coaliții instabile conduse de mai multe partide de centru și de dreapta. Unii observatori au catalogat ultimii ani drept o perioadă de „guverne cu uși rotative”, care a dus la o apatie considerabilă în rândul alegătorilor.

La ultimele alegeri naționale din iunie, coaliția de centru-dreapta GERB-SDS s-a impus ca cel mai mare grup, cu 68 de locuri în parlamentul de 240 de locuri, în fața partidului de centru DPS, care a reprezentat de-a lungul istoriei minoritatea turcă considerabilă din Bulgaria, cu 47 de locuri.

Partidul de extremă dreapta și pro-rus Vazrajdane sau Renașterea a obținut 38 de locuri. Prezența la vot s-a situat la un nivel minim record de 34%, comparativ cu 75% în anii 1990, imediat după căderea regimului susținut de sovietici în Bulgaria.

După luni de discuții de coaliție, conduse inițial de membri ai GERB, care s-au încheiat într-un impas, au fost declanșate aceste alegeri din octombrie.

O istorie de neîncredere și apatie

Națiunea est-europeană cu 6,7 milioane de locuitori are o lungă istorie de apatie a alegătorilor, potrivit companiei de sondaje Gallup, care monitorizează neîncrederea în alegerile din întreaga Europă de aproape două decenii.

Bulgaria a ocupat în mod constant ultimul loc pe lista sa. După ce a atins un vârf de 36% în 2006, încrederea alegătorilor a scăzut dramatic la 10%, un minim record. Cifra este de șase ori mai scăzută decât media actuală a UE.

Nu este vorba doar de alegeri. Neîncrederea electoratului bulgar se răspândește în multe instituții publice. Încrederea în sistemul judiciar a fost de doar 17%, mai puțin de jumătate din cifra înregistrată de Malta, următoarea cea mai apropiată țară rivală. Aprobarea pentru UE a atins, de asemenea, un minim istoric, la 46%.

Unii analiști cred că această deziluzie a creat o furtună perfectă pentru extrema dreaptă din țară.

Partidul Renașterii a intrat în parlamentul de la Sofia abia acum trei ani, în 2021, trecând pragul de 4 % necesar pentru a obține locuri. În aceste alegeri, se află pe locul al treilea, cu 14,2% din voturi, și ar putea ajunge chiar pe locul al doilea.

De la intrarea în parlament, parlamentarii Partidului Renașterii au promovat o lege controversată privind „agenții străini”, similară unui proiect de lege care a provocat demonstrații în masă în Georgia la începutul acestui an. De asemenea, a adoptat cu succes o legislație anti-LGBTQ+ pentru a interzice „propaganda” care susține „orientările sexuale netradiționale”.

Succesul său vine ca parte a unui val ascendent de partide ultraconservatoare pe întregul continent, cu avansuri mari făcute de extrema dreaptă în alegerile naționale din Franța și Austria, precum și în Parlamentul European în acest an.

Observatorii politicii bulgare consideră că puterea acestui partid în crearea de coaliții ar putea fi fără precedent după votul de duminică, mai ales că partidul DPS s-a divizat în facțiuni.