Bulgaria și România aderă la Air Schengen: Experții analizează ce va însemna acest lucru pentru prețuri, transporturi și supraturism

Luna martie se anunță a fi o lună interesantă pentru România și Bulgaria. Pe 31 martie, cele două țări balcanice vor adera oficial la Air Schengen, care permite libera circulație între statele membre pentru 400 de milioane de cetățeni, scrie Euronews.

Deși ambele națiuni sunt membre ale Uniunii Europene din 2007, ele sunt încă obligate să prezinte pașaportul la intrarea în alte țări ale UE.

Cu ajutorul experților din regiune, Euronews a analizat ce schimbări ar putea să apară după 31 martie.

Vor crește prețurile când Bulgaria și România vor adera la spațiul Schengen?

Elaine Warren este expert în călătorii și fondatoarea blogului The Family Cruise Companion.

Ea speră că intrarea în zona Schengen nu va însemna imediat o creștere a prețurilor, care ar putea descuraja imediat potențialii turiști.

„Creșterea concurenței ar putea echilibra orice tendință de creștere prea puternică a prețurilor în locurile cele mai vizitate. În condițiile în care călătorii pot compara cu ușurință prețurile la nivel transfrontalier, hotelurile și alte întreprinderi vor dori să rămână competitive în ceea ce privește tarifele”, spune ea pentru Euronews Travel.

Cu toate acestea, se pare că este prea devreme pentru a spune exact ce s-ar putea întâmpla.

„De asemenea, este posibil ca anumite costuri să se alinieze treptat mai mult între țările Schengen. Dar, în general, combinația de efecte – mai mulți vizitatori, dar și o concurență mai acerbă – sugerează că impactul asupra prețurilor nu va fi clar. Locurile populare ar putea înregistra creșteri modeste, în timp ce zonele rurale și prețurile de consum se vor confrunta cu presiuni descendente”, adaugă Warren.

„Nu putem nega faptul că aderarea la Schengen pare pregătită să dinamizeze enorm de mult turismul în România și Bulgaria. Economiile lor vor avea de câștigat noi oportunități substanțiale. Va fi fascinant să vedem cum vor evolua vizitele și afacerile în ambele națiuni în anii următori”, a spus ea.

Robert Blaszczyk, șeful Departamentului de Clienți Strategici la o companie globală de fintech Conotoxia, spune că, deși potențialele schimbări nu sunt clare, există speranță atât pentru țări, cât și pentru vizitatori.

„Aderarea la spațiul Schengen are un impact destul de neutru asupra prețurilor din aceste țări, mai ales la început. Impactul marginal pozitiv al reducerii timpului și a costului transportului rutier nu se va resimți inițial”, spune el. „Pe termen lung, acesta tinde să fie compensat de o cerere mai puternică, stimulată de creșterea numărului de vizitatori. Cu toate acestea, impactul asupra turismului este fără echivoc.”

Ce măsuri iau Bulgaria și România pentru a atrage turismul?

România și Bulgaria sunt încă cunoscute ca fiind încă „în afara drumurilor bătute” de turiști. Totuși, asta nu înseamnă că nu au nimic de oferit vizitatorilor.

Fie că este vorba de faimosul centru spa Therme din București, de orașele petrecărețe în plină ascensiune de la Marea Neagră sau de Sofia, capitala vibrantă a Bulgariei, există numeroase motive pentru a atrage turiștii spre est.

Lucia Polla este expert în călătorii și fondatoarea blogului de călătorii Viva La Vita.

Ea este o admiratoare atât a României, cât și a Bulgariei și speră că intrarea în zona Schengen va deschide aceste țări pentru o nouă generație de turiști.

„Abia aștept să văd mai mulți călători descoperind aceste bijuterii”, spune ea pentru Euronews Travel, „anticipez o creștere a turismului, ceea ce ar putea duce la o mai mare concurență între furnizorii de servicii turistice. Iar asta înseamnă opțiuni de cazare și de transport și mai accesibile!”

Călătoriile sustenabile sunt un subiect de actualitate, turiștii alegând din ce în ce mai des metode de transport mai ecologice pentru a ajunge la destinațiile lor.

Lucia speră că națiunile din Balcani vor ține cont de acest aspect în încercarea de a atrage mai mulți turiști.

„Vizitatorii vor avea mai multă libertate de a explora în ritmul propriu și de a folosi opțiuni mai ecologice, cum ar fi trenurile și bicicletele. Această schimbare ar putea favoriza o apreciere mai profundă a culturilor locale și a practicilor turistice responsabile, în beneficiul atât al mediului, cât și al comunităților pe care le vizităm”, spune ea.

Se știe că absența controalelor riguroase la frontierele fără privilegii Schengen îi descurajează pe turiștii care consideră că nu merită să se deranjeze.

„Ceea ce diferențiază România nu este doar frumusețea naturală, bogatul patrimoniu istoric și cultural și ospitalitatea caldă, ci și satele sale fermecătoare, unde timpul pare să se oprească. Pentru mulți vizitatori, aceste sate evocă un sentiment al Europei de Vest dintr-o epocă trecută, care amintește de un secol în urmă sau chiar de amintiri din copilărie”, afirmă Cezarina Pomojnicu, fondator, Romania Private Tours.

Acest lucru s-ar putea schimba – literalmente peste noapte – spune expertul în călătorii și co-fondatorul StayNewEngland.com Michael Donovan.

„Când am vizitat Bulgaria la începutul anilor 2000, frontierele non-Schengen au adus un plus de complexitate care i-a descurajat pe unii călători independenți. După aderarea așteptată, cred că vom vedea mai mulți turiști cu rucsacuri și turism de tip Eurotrip, în special în rândul tinerilor europeni. Acest grup demografic a dus la creșterea fulminantă a economiilor locale în alte părți după Schengen”, spune el.

În special România, arată Michael, „se confruntă deja cu o renaștere ca punct de atracție culturală și de aventură în aer liber”. Eliminarea controalelor la frontieră poate aduce coasta unică a Mării Negre și regiunea Transilvaniei pe o scenă cu adevărat globală”.

El – și alți experți – au proiectat o creștere inițială de 15 până la 25% a numărului de vizitatori internaționali în ambele țări, care va continua să crească pe măsură ce trec anii.

„Pe termen mai lung, integrarea deplină va crește probabil și standardele în cadrul infrastructurii turistice, ca mijloc de a acomoda volume mai mari. În general, este un pas interesant pentru regiune, care, în opinia mea, va crește profund proeminența sa pe harta internațională a călătoriilor în anii următori”, adaugă Michael.

Ar putea România și Bulgaria să cadă victime ale turismului excesiv?

Deși este clar că intrarea națiunilor în zona Schengen va crește turismul și va susține economiile lor, există îngrijorări că turismul excesiv – atât de răspândit în Europa – ar putea deveni în curând o problemă.

Ritesh Raj, COO și CPO al CuddlyNest, o platformă de rezervări de cazare, consideră că „includerea în Schengen ar putea duce la un exces de turism în destinațiile populare din România și Bulgaria”.

În destinații turistice populare precum Veneția, Barcelona și Malaga, rezidenții au ripostat după ani de zile de comportament nerespectuos al vizitatorilor.

„Bucureștiul are prețuri incredibil de decente, fie că este vorba de un hotel sau de costul unei halbe de bere. În comparație cu majoritatea celorlalte capitale europene, Bucureștiul cu siguranță nu atrage același număr de turiști, dar acest lucru aduce beneficiile sale, deoarece nu se simte prea plin de turiști și suprasaturat de aglomerație”, spune Tom Bourlet de la The Stag Company.

Ritesh se teme că, în timp, Bulgaria și România ar putea cunoaște o tendință similară.

„[Noua lor popularitate] ar putea duce la o creștere a prețurilor pentru cazare, bunuri și servicii locale, deoarece cererea crescută duce adesea la creșterea costurilor”, spune el pentru Euronews Travel.

Aceasta nu este o concluzie anticipată, totuși, spune el.

„[Creșterea turismului] ar putea stimula, de asemenea, diversificarea destinației. Accesibilitatea sporită ar putea duce la explorarea unor locații aflate în afara traseelor bătute, răspândind mai uniform beneficiile turismului în întreaga țară, o tendință care ar putea duce la o creștere mai durabilă și mai incluzivă în sectorul turismului.”

Ritesh sugerează că echilibrul dintre creșterea turismului și lipsa de efecte negative depinde de autoritățile din aceste țări, afirmând că succesul „va depinde în mare măsură de modul în care România și Bulgaria își vor gestiona politicile și infrastructura turistică în fața numărului crescut de vizitatori”.