Bulgaria și România relansează planul pentru o centrală hidroelectrică pe Dunăre, construită între Nikopol și Turnu Măgurele/ Centrala și un nou pod pe Dunăre ar costa 6 miliarde de euro

Compania Națională de Electricitate din Bulgaria (NEK) și Hidroelectrica din România reactivează un proiect de construcție a unei centrale hidroelectrice comune pe Dunăre, între orașele Nikopol din Bulgaria și Turnu Măgurele din România, a declarat  ministrul bulgar al Energiei, Rumen Radev, citat de Investor.bg, scrie Intellinews.

Proiectul datează de acum 50 de ani și a fost prezentat inițial în anii ’80 și ’90, a declarat directorul NEK, Martin Georgiev. Acesta include, de asemenea, construcția unui al doilea pod pe Dunăre care ar urma să lege cele două țări. Se estimează că această construcție ar costa cele două țări 6 miliarde de euro.

„Acesta este un proiect transfrontalier în care centrala hidroelectrică este doar o mică parte din beneficii – este un proiect important de infrastructură, care va asigura o conectivitate importantă între cele două țări – de drumuri, de căi ferate, de rețele energetice, deoarece va exista o substație și va fi îmbunătățită flotarea, precum și gestionarea riscurilor de inundații”, a declarat Georgiev.

El a adăugat că, în prezent, cele două țări actualizează vechile proiecte, revizuindu-le din punct de vedere tehnic și din punct de vedere al mediului. Centrala hidroelectrică ar trebui să genereze 800 MW de energie electrică anual.

Cu toate acestea, ecologiștii se opun cu vehemență proiectului, spunând că acesta prezintă riscuri pentru biodiversitate. Între Nikopol și Turnu Măgurele există mai multe insulițe care sunt rezervații și care ar putea fi distruse de lucrările de construcție.

Țările situate de-a lungul Dunării exploatează deja fluviul pentru a produce energie hidroelectrică. Întrucât țările situate de-a lungul Dunării încearcă să își reducă dependența de combustibilii fosili și să sporească securitatea energetică, există discuții și planuri în curs de desfășurare pentru construirea de noi centrale hidroelectrice atât pe Dunăre, cât și pe afluenții săi.

Numai de-a lungul primilor 1.000 de kilometri ai Dunării există aproximativ 60 de baraje. Partea superioară a fluviului este deosebit de potrivită pentru construcția de instalații hidroenergetice, datorită înclinației sale naturale.

În Austria, aproape 60% din producția anuală de energie electrică provine din hidroenergie, din care aproximativ 20% este generată direct de-a lungul Dunării. În Slovacia, energia hidroelectrică contribuie cu aproximativ 16% la mixul energetic global.

Cea mai mare infrastructură hidroenergetică de pe Dunăre este sistemul Porțile de Fier, format din două baraje exploatate de Serbia și România. Acesta generează aproximativ 37% din energia Serbiei și 27% din cea a României.