Bulgaria. Teama de rachete, nevoia de gaz

Nu e joc dublu. Nici lipsă de principii. Însă, din mai multe puncte de vedere, Bulgaria reușește să mențină un delicat balans între securitatea politică și militară oferită de Occident și interesul de a avea bune relații economice cu Rusia, scrie Marian Chiriac într-o analiză pentru Sinopsis.

UN PREMIER LA DOUĂ CAPETE. Spre deosebire de București, să zicem, la Sofia se succed cu rapiditate vizitele la nivel înalt. Săptămâna trecută, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg s-a întâlnit cu premierul bulgar Boiko Borisov, sub motivul aparent că se serbează 15 ani de când vecina de la sud de Dunăre a aderat la NATO. La Sofia, însă, Stoltenberg a transmis un mesaj de interes pentru toate țările din regiunea balcanică: pe scurt, Europa – inclusiv cea de Est – trebuie să se pregătească pentru o lume ”cu mai multe rachete ruseşti”, chiar dacă Alianţa încearcă să salveze Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi să evite o nouă cursă a înarmării nucleare.

La rândul său, Borisov a declarat că vrea să ”utilizeze la maximum forţa diplomaţiei pentru a nu se intra într-o cursă a înarmării”. ”Nu doar că Bulgaria nu este calul troian al Rusiei în NATO, dar este unul din membrii cei mai disciplinaţi şi mai loiali din NATO”, a ținut să spună premierul bulgar.

Totuși, doar trei zile mai târziu, mai exact pe 4 martie, Boiko Borisov se va întâlni cu premierul rus Dmitri Medveded, în cadrul unei întâlniri care are aparent un preponderent caracter economic. Sunt mai multe subiecte pe lista de discuții, în condițiile în care Bulgaria are în continuare legături economice și istorice puternice cu Moscova, dar cel mai important va fi, probabil, cel al viitoarei conducte TurkStream și traseul său balcanic.

Chiar dacă rămâne un partener loial al alianței vest-atlantice, Bulgaria nu prea are soluții pentru a-și reduce dependența energetică de Rusia (vezi aici o listă cu proiectele energetice ale Moscovei), așa că încearcă să atragă pe teritoriul său o rută a viitorului gazoduct (care să traverseze țara de la frontiera cu Turcia până în Serbia), cu aferentele avantaje economice asociate.

PE UNDE VA TRECE TURKSTREAM ÎN BALCANI? Alături de Nord Stream 2, conducta comună cu Germania prin Marea Baltică, proiectul TurkStream se numără printre cele mai iubite idei ale președintelui rus Vladimir Putin. Ambele inițiative au un scop major: încetarea sau reducerea semnificativă a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina – iar asta până la sfârșitul acestui an, când expiră actualul contract de tranzit încheiat cu Kievul.

Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, ceea ce va permite Rusiei să îşi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit pentru livrările sale de gaze destinate Europei. Principala conductă traversează Turcia și va fi folosită pentru a acoperi necesarul părții vestice, europene, a țării. Cea de a doua – o deviație a primei, mai curând -, urmează să ajungă fie în Grecia, fie în Bulgaria, de unde gazul natural să fie transportat mai departe în alte țări din Uniunea Europeană.

Este încă neclar cum va ajunge acest gaz în UE. La începutul lui 2015, Gazprom a cerut cu aer aproape de ultimatum partenerilor europeni să găsească singuri o soluție pentru o conductă de legătură prin Grecia spre Italia. Dar nu s-a întâmplat nimic. Atena încă speră ca acest proiect să se realizeze. În decembrie anul trecut, premierul elen Alexis Tsipras a efectuat o vizită la Moscova, spunând că discută cu UE extinderea gazoductului TurkStream pe teritoriul său și că promovează în acest sens inițiativa.

Numai că se pare că din această luptă de interese – doar e vorba de livrări directe de gaz rusesc, plus de încasarea unor taxe de tranzit – va avea câștig de cauză Bulgaria. În noiembrie anul trecut, publicaţia rusă Kommersant anunţa că Gazprom a pus la punct planuri pentru a prelungi TurkStream în patru state din sudul şi centrul Europei (Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia). Gazprom vrea să demareze livrarea de gaze către Bulgaria şi Serbia prin TurkStream în anul 2021, urmând ca livrările spre Ungaria să înceapă în 2021, iar cele spre Slovacia la mijlocul lui 2022.

BULGARIA ÎN AVANTAJ. Sunt câteva informații care converg în direcția alegerii Bulgariei ca viitor traseu de intrare  a conductei TurkStream în Balcani, cu direcția Europa de Vest. În noiembrie, Parlamentul de la Sofia aproba contrucția unui conector de gaze cu Turcia, iar tot atunci ministrul bulgar al energiei, Temenuika Petkova, spunea: „Ce va urma de acum înainte se va face cu respectarea strictă a regulilor şi procedurilor Uniunii Europene, pentru a evita eventuale greşeli care în trecut au condus la anularea proiectului South Stream [în 2014]”.

În plus, la sfârșitul lui februarie a.c, compania Bulgartransgaz – operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria -, anunţa că a reluat licitaţia pentru construcţia unui gazoduct lung de 484 km și cu un cost estimat de 1,4 miliarde euro, o conductă care este aşteptată să transporte în principal gaze naturale ruseşti de la graniţa Bulgariei cu Turcia până la cea cu Serbia. Bulgartransgaz aşteaptă oferte de la firmele interesate până la data de 6 martie. Această licitaţie a fost suspendată la începutul acestei luni la solicitarea unei companii din Bulgaria, care între timp s-a retras din cursă. Cu doar o zi înainte, producătorul rus de ţevi pentru industria de petrol şi gaze TMK şi-a manifestat interesul de a participa la licitaţie.

Citește tot articolul pe Sinopsis

Foto: Premierul Boiko Borisov (Contul personal de Facebook)