Bulgarii se așteaptă ca în următorii ani să nu mai fie ”cel mai sărac stat din UE” / Ținta bulgarilor este Grecia, țară pe care cred că o pot depăși din punct de vedere economic

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare în Bulgaria a atins 64% din nivelul mediu european în 2023. Acesta este unul dintre indicatorii care arată cel mai exact convergența în interiorul Uniunii Europene, deoarece se iau în considerare diferențele de preț în fiecare țară și, în consecință, dau valori complet comparabile. Și expresia cunoscută „Bulgaria este cea mai săracă țară din UE” se bazează adesea exact pe acest indicator. Având în vedere dinamica economică din țară, pare probabil ca în următorii ani țara să se desprindă de ultimul loc din clasament, notează Drevnik.bg într-o analiză economică ce surprinde o parte din posibilul viitor al țării.

Bulgaria a raportat o îmbunătățire constantă a indicatorilor de convergență în ultimele două decenii. În ciuda a cel puțin trei crize care ne-au lovit și, respectiv, a trei perioade de creștere negativă în ultimii 20 de ani – 1) recesiunea prelungită din 2009 din cauza crizei financiare globale, 2) recesiunea superficială și creșterea scăzută din 2012-2013 după izbucnirea crizei datoriilor europene și 3) recesiunea profundă din 2020 din cauza pandemiei și a restricțiilor sociale severe, Bulgaria are aproape invariabil o creștere mai mare decât media din UE. PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare în Bulgaria crește de la sub 40% înainte de aderarea la UE la 64% în 2023. După pandemie, Bulgaria raportează o creștere considerabilă, inclusiv datorită recensământului și corecției populației, iar în doar trei ani indicatorul se îmbunătățește cu nouă puncte procentuale, susțin jurnaliștii bulgari.

În ultimii ani, toate noile state membre din Europa Centrală și de Est (ECE) s-au plasat în intervalul de 70-90% din nivelul mediu pentru UE, inclusiv România. Până în 2021, Bulgaria a rămas singura țară din UE care nu a depășit pragul de 60% și, prin urmare, a rămas în urmă cu 10-15 puncte procentuale chiar și în comparație cu noile state membre subperformante din ECE. Cele 64% atinse în 2023 ne apropie deja de grupul țărilor din ECE care își îmbunătățesc de asemenea indicatorii, dar rămân în continuare în diapazonul între 70 și 90% față de media europeană. Doar Cehia și Slovenia au depășit pragul de 90%, în timp ce Letonia, Slovacia, Ungaria, Croația și România se află între 70-80%.

Comparația cu Grecia, care și-a deteriorat serios indicatorii de convergență în ultimele două decenii, este interesantă, scriu jurnaliștii bulgari.

Acum 20 de ani, diferența dintre Bulgaria și Grecia era uriașă – în 2004, statul din partea de sud a Bulgariei a atins maximul de 98% față de media UE, în timp ce în Bulgaria indicatorul era la nivelul de 35%. Aceasta reprezintă o diferență de peste 60 de puncte procentuale, sau altfel spus – Grecia este de trei ori înaintea Bulgariei în ceea ce privește volumul fizic al economiei pe cap de locuitor și luând în considerare diferențele de prețuri. Până în 2023, diferența s-a topit cu doar 3 puncte procentuale – 64% pentru Bulgaria, față de 67% pentru Grecia. Dacă continuăm tendința de ajungere din urmă și obținem o creștere economică bună în următorii ani, este foarte posibil ca Bulgaria să nu mai fie pe ultima poziție și să se apropie de limita de 70% din media UE.

Această viziune asupra convergenței Bulgariei și a altor țări din ECE față de nivelurile medii pentru UE este deosebit de actuală pe fondul ultimei crize politice și a viitoarelor alegeri din țară. Dacă lăsăm deoparte numeroasele zgomote de fiecare zi, marele obiectiv al economiei țării este inversarea tendinței ultimilor doi ani de încetinire a creșterii economice și, într-o perioadă lungă de timp, să realizăm un al treilea deceniu de recuperare durabilă și, respectiv, apropierea de celelalte țări de succes din ECE. Acest lucru se realizează prin stabilitate macroeconomică și prin implementarea unor reforme care stimulează investițiile și creșterea și limitează risipa. Indiferent dacă va fi înainte sau după alegeri, acesta ar trebui să fie obiectivul principal pentru politicienii care se numără din nou printre factorii de risc pentru creșterea economică.