Căderea guvernului Dăncilă în presa internațională/ The Financial Times: Se creează perspectiva unei perioade extinse de incertitudine politică/ Reuters: Următorul guvern se va confrunta cu sarcina descurajantă de a elabora un plan bugetar pentru 2020

Presa internațională a reflectat pe larg căderea guvernului Dăncilă prin moțiune de cenzură și analizează posibilele evoluții politice de la București. G4Media.ro vă prezintă principalele titluri, monitorizate de agenția de presă RADOR.

FINANCIAL TIMES: Guvernul României dat jos într-un vot de neîncredere

Guvernul de centru-stânga al României a fost dat jos după votul de neîncredere din Parlament, creând perspectiva unei perioade extinse de incertitudine politică, într-una dintre cele mai sărace ţări ale UE. Înlăturarea Vioricăi Dancila, prima femeie premier a României, vine cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale la care ea este candidată a Partidului social-democrat.

„Am oprit Partidul Social Democrat să facă rău României”, a declarat joi Ludovic Orban, liderul Partidului Naţional Liberal de opoziţie, care a condus votul. În mandatul lor la putere, social-democraţii au acţionat pentru dezincriminarea corupţiei, stârnind proteste în masă şi ameninţări cu acţiuni legale din partea Comisiei Europene, care a ţinut România sub măsuri speciale de monitorizare a statului de drept în ţară. Liviu Dragnea, fostul lider al partidului, căzut în dizgraţie, care nu a putut ocupa funcţia (de premier) din cauza condamnărilor pentru corupţie, a fost închis a doua zi după ce social-democraţii au adunat doar 23% din voturi la alegerile pentru Parlamentul European.

Votul de neîncredere de joi a trecut cu 238 din 244 de voturi exprimate, cu cinci mai mult decât cele 233 necesare. A fost a patra moţiune de neîncredere în guvernul României din 2017, iar dna Dăncilă a fost al treilea premier al ţării de când Partidul Social Democrat a venit la putere în 2016.

Partidul Naţional Liberal al lui Orban pare acum pregătit să formeze un guvern de coaliţie interimar, după consultările de vineri cu preşedintele Klaus Iohannis. Iohannis a spus că partidele trebuie să ajungă la un consens asupra unui nou guvern cu un „mandat clar”, care să dureze până la următoarele alegeri parlamentare programate.

O nouă administraţie ar putea dura până la sfârşitul anului 2020, deşi unele partide au vorbit despre convocarea alegerilor anticipate, ceea ce este fără precedent în istoria postcomunistă a României. Radu Magdin, analist politic de la Bucureşti, a declarat că marja strânsă de la votul moţiunii aduce „numeroase complicaţii” în asamblarea unui nou guvern.

Dăncilă a spus că moţiunea pentru înlăturarea sa a fost „asemenea grupului semnatarilor săi, un amestec incoerent de falsuri”. Ea l-a acuzat pe Iohannis de „o superficialitate ruşinoasă” în susţinerea votului de neîncredere şi de obţinere de capital politic înaintea încercării sale de a câştiga un al doilea mandat.

Ea a spus că propriile sale planuri de a participa la alegerile prezidenţiale nu s-au schimbat, adăugând: „Nu mă învinovăţesc pentru nimic, iar guvernul va rămâne în istorie ca un guvern bun”. Dan Barna, liderul Uniunii Salvaţi România, un partid de opoziţie al cărui sprijin a crescut în timpul protestelor împotriva reformelor judiciare ale social-democraţilor, a numit administraţia Dăncilă „cea mai incompetentă” de la revoluţia României, în urmă cu 30 de ani.

Agitaţia politică de la Bucureşti îl poate pune pe viitorul comisar UE desemnat al României, Dan Nica, sub semnul întrebării. Iohannis a spus că acordul pentru un nou candidat va fi pe ordinea de zi la consultările sale cu partidele de opoziţie.

Sursa: The Financial Times/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia

REUTERS: România se confruntă cu o incertitudine prelungită, după ce guvernul pierde un vot de încredere

Guvernul român de centru-stânga al premierului Viorica Dăncilă s-a prăbuşit joi, după ce a pierdut un vot de încredere în Parlament, ridicând perspectiva unei incertitudini politice prelungite din cauza unei opoziţii fragmentate.

Noi alegeri parlamentare nu sunt deocamdată o opţiune, deoarece România urmează să organizeze un scrutin prezidenţial luna viitoare. Prin lege, România nu poate organiza un vot parlamentar cu mai puţin de şase luni înainte de unul prezidenţial. Opoziţia are acum 10 zile pentru a nominaliza un nou premier, care va avea nevoie de aprobarea preşedintelui centrist Klaus Iohannis. Candidatul, împreună cu un nou cabinet, trebuie să supravieţuiască unui vot de încredere în Parlment, înainte de a prelua funcţia. „Aţi vorbit mult, dar încă am auzit cum intenţionaţi să guvernaţi ţara şi cu cine”, le-a spus Dăncilă parlamentarilor înainte de vot.

Următorul guvern se va confrunta cu sarcina descurajantă de a elabora un plan bugetar pentru 2020, care să încadreze o creştere de 40% a tuturor pensiilor – aprobată anterior de Partidul Social Democrat al lui Dăncilă – fără a depăşi ţinta de deficit deja aflată sub presiune. Guvernul a fost la un pas de prăbuşire de când social-democraţii şi-au pierdut partenerul de coaliţie, în august.

Analiştii se aşteaptă ca noul guvern să fie format în jurul principalului Partid Liberal de opoziţie, care a fost în fruntea votului de joi, dar nu fără obstacole pe drum, deoarece opoziţia este fragmentată, unii susţinând un plan de declanşare a alegerilor anticipate.

Următoarele alegeri parlamentare din România, un stat membru al Uniunii Europene, sunt programate pentru sfârşitul anului 2020. „Voi asculta opţiunile partidelor şi voi propune o soluţie guvernamentală cu un mandat foarte clar care să asigure o guvernare responsabilă şi eficientă până la următoarele alegeri parlamentare, indifenrent când vor avea loc acestea”, a spus preşedintele Iohannis după vot. Negocierile cu partidele politice încep vineri.

Finanţe fragile

Acţiunile de revizuire a legislaţiei judiciare şi eliminarea procurorilor şi judecătorilor şefi au dominat agenda publică de când social-democraţii au ajuns la putere, la începutul anului 2017.

Oficialii UE şi SUA au criticat puternic alianţa de guvernare pentru o revizuire a sistemului judiciar din România, pe care o consideră o ameninţare la adresa statul de drept, şi pentru anularea legislaţiei anticorupţie. Politicile fiscale şi salariale în expansiune au sporit deficitul bugetar şi de cont curent al României.

„Evoluţiile politice sunt înrăutăţite de statutul fragil al finanţelor publice ale României şi necesită o hotărâre politică puternică şi sprijin în Parlament pentru reforme profunde şi o schimbare a politicii fiscale laxe”, a declarat banca BCR din România, într-o notă. Leul românesc a rămas la acelaşi curs faţă de euro după vot, dar a scăzut cu 2,1% în acest an, fiind a doua cea mai slabă monedă din regiune după forintul ungar.

Social-democraţii au înregistrat o serie de regrese în acest an. Parlamentul European a respins primul comisar european propus de partid, din cauza conflictelor de interese. Fostul lor lider de partid, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare pentru abuz în serviciu.

Alegătorii au pedepsit partidul la alegerile europene din mai pentru modificările sistemului judiciar, care au fost considerate a submina statul de drept şi au declanşat proteste masive de stradă. Dăncilă este candidatul la preşedinţie al social-democraţilor, dar sondajele de opinie o arată în spatele lui Ioannis, un critic puternic al guvernului, care doreşte un al doilea mandat.

Sursa: Reuters/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia