Cadre didactice de la Facultăți de Drept din marile centre universitare îi cer premierului Viorica Dăncilă să nu adopte Codul Administrativ prin ordonanță de urgență

Mai multe cadre didactice de la Facultăți de Drept din centre universitare precum București, Ckuj-Napoca, Timișoara și Sibiu i-au trimis miercuri premierului Viorica Dăncilă o scrisoare deschisă prin care îi solicită să nu adopte Codul Administrativ prin ordonanță de urgență, argumentând că, în primul rând, nu se justifică urgența în acest caz și că un act normativ de o asemenea complexitate trebuie adoptat prin dezbatere parlamentară.

Și Federația Sindicatelor din Administrație (FNSA) i-a cerut Vioricăi Dăncilă, printr-o scrisoare deschisă, să nu adopte prin ordonanță de urgență Codul Administrativ, pus în dezbatere publică de Ministerul Devoltării. Sindicaliștii cer dezbaterea proiectului cu societatea civilă și apoi adoptarea unui proiect de lege care să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere (detalii aici).

• Citește și: Cum îi transformă Codul Administrativ al PSD pe baronii locali și miniștri în stăpâni absoluți în instituții. Cele mai nocive prevederi din proiectul de OUG

Scrisoarea deschisă a cadrelor didactice de la Facultatea de Drept:

Stimată doamnă Prim-ministru,

 Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public cu privire la intenția Guvernului de a adopta Codul administrativ prin intermediul delegării legislative, cadrele didactice semnatare ale prezentei scrisori atrag atenția cu privire la consecințele negative pe care o asemenea măsură de politică legislativă a Guvernului României le poate avea asupra bunei funcționări a sistemului administrativ din România.

Semnatarii prezentei scrisori sunt împotriva adoptării Codului administrativ prin intermediul delegării legislative.

Conform art. 115 alin. (4) din Constituția României și a unei bogate jurisprudențe a Curții Constituționale, ordonanțele de urgență pot fi adoptate numai în situația în care sunt întrunite în mod cumulativ trei condiții: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.

Pe de o parte, situația extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată presupune existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care ar pune în pericol un interes public. Pe de altă parte, urgența reglementării nu poate fi justificată prin utilitatea sau oportunitatea unei reglementări, indiferent cât de importantă ar putea fi respectiva reglementare pentru întreaga societate.

Or, codificarea prin ordonanță de urgență a întregii legislații care vizează organizarea și funcționarea autorităților administrației publice din România este o adevărată contradicție în termeni, fiind absolut imposibilă justificarea urgenței într-o asemenea situație.

În limbajul specific specialiștilor în drept administrativ, adoptarea prin ordonanță de urgență a Codului administrativ echivalează cu un exces de putere, anume exercitarea dreptului de apreciere al Guvernului României cu încălcarea limitelor competenței prevăzute de însăși Constituția României, în art. 115 alin. (4).

Nu în ultimul rând, în opinia semnatarilor acestei scrisori, opera de codificare a legislației în materia organizării și funcționării autorităților administrației publice trebuie să fie rezultatul voinței Parlamentului României, ca unică autoritate legiuitoare a țării.

De altfel, Codul administrativ a fost adoptat de Parlament în 2018. În urma controlului de constituționalitate a priori, legea a fost declarată neconstituțională, în ansamblul său, prin Decizia Curții Constituționale nr. 681/2018.

Însă, așa cum prevede însăși jurisprudența Curții Constituționale, soluția în asemenea situații este ca procesul legislativ să fie reluat cu respectarea indicațiilor cuprinse în decizia de admitere a Curții Constituționale (cu referire la viciile de neconstituționalitate extrinsecă), avându-se în vedere, desigur, și dispozițiile art. 20-22 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Semnatarii acestei scrisori își exprimă încrederea că argumentele obiective și tehnice vor prevala în deciziile Guvernului României din materia codificării dreptului administrativ și că Guvernul României va acționa în limitele competenței sale constituționale, eventual transformând proiectul de ordonanță de urgență în proiect de lege privind Codul administrativ, urmând ca acest proiect să fie depus în Parlament și supus dezbaterilor parlamentare.

O astfel de soluție ar reprezenta o garanție nu numai pentru respectarea principiului separației puterilor în stat, dar și pentru asigurarea unei legislații clare, precise și predictibile pentru sistemul administrativ din România.

Semnatarii

Conf. univ. dr. Alexandru Sorin Ciobanu, Facultatea de Drept – Universitatea din București

Conf. univ. dr. Cristian Clipa, Facultatea de Drept și Științe Administrative – Universitatea de Vest din Timișoara

Lect. univ. dr. Bogdan Dima, Facultatea de Drept – Universitatea din București

Prof. univ. dr. Dacian Cosmin Dragoș, Facultatea de Științe Politice și Administrative – Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Simona Gherghina, Facultatea de Drept – Universitatea din București

Prof. univ. dr. Manuel Guțan, Facultatea de Drept – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Conf. univ. dr. Ovidiu Podaru, Facultatea de Drept – Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Conf. univ. dr. Monica Amalia Rațiu, Facultatea de Drept – Universitatea din București