Călcâiul lui Ahile în cazul coronavirusului: cât de repede va apărea un vaccin și cum i-a influențat pe cei care ezită să se vaccineze

Vaccinul împotriva coronavirusului va fi disponibil probabil până la finalul acestui an, dar în primă fază va fi destinat doar pentru anumite grupuri de risc, precum personalul medical, ceea ce îl va transforma în ”fructul dorit”, a declarat pentru G4Media.ro medicul Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Eforturile majore ale cercetătorilor și industriei farma în acest moment sunt concentrate atât pe dezvoltarea vaccinului, cât și pe descoperirea vulnerabilităților acestui virus, găsirea ”călcâiului lui Ahile”, potrivit lui Gindrovel Dumitra. Care sunt aceste vulnerabilități? ”Nu e un virus perfect. De exemplu, spre deosebire de rujeolă, are o rată de răspândire mult mai mică și afectează foarte puțin copiii. Aceste caracteristici ajută sistemele de sănătate să se adapteze și să găsească soluții pentru încetinirea răspândirii sale. Așa a reușit Coreea de Sud, prin intermediul unei aplicații mobile care identifica rapid contactele utilizatorilor, să țină sub control răspândirea virusului”.

În acest moment, potrivit OMS, există 102 vaccinuri-candidat pentru noul coronavirus. Când va exista un vaccin pus în producție și care sunt sunt cele mai avansate cercetări?

Medicul Gindrovel Dumitra spune că vaccinul dezvoltat de cercetătorii Institutului Oxford din Marea Britanie este cel mai avansat, fiind deja semnat un contract cu o firmă producătoare care a anunțat că, dacă toate testele clinice vor avea rezultatele așteptate și va exista un acord al agențiilor de reglementare, ar putea produce 100 de milioane de doze până la finalul anului.

Dar care sunt fazele dezvoltării unui vaccin? ”Există mai multe centre aflate în faze destul de avansate, există aproximativ 8-9 vaccinuri aflate către sfârșitul fazei 1. Pentru producerea oricărui medicament sau vaccin există reguli care nu pot fi ocolite. Mai întâi, când propui o moleculă nouă, se fac teste în laborator pe animale (șoareci, primate), apoi pe oameni. În faza 1, vaccinul e testat pe câteva zeci de voluntari care au trecut printr-o selecție cu criterii drastice, pentru a observa reacțiile adverse. Apoi se trece în faza 2, unde se fac teste clinice pe câteva sute de voluntari. În această fază se urmărește siguranța și eficiența în diverse scheme de administrare și se stabilește schema optimă de administrare a vaccinului (nr. de doze). Faza 3 este implementarea testelor pe câteva mii, zeci de mii de voluntari, practic pe populația generală, o aducere în lumea reală. Faza 3 durează enorm”.

Și atunci cum se poate ca un vaccin a cărui dezvoltare a început abia în acest an să intre deja în producție atât de rapid? ”Cercetătorii de la Oxford au folosit un substrat viral deja utilizat, un mecanism de vector viral care a fost experimentat de câțiva ani pe alte virusuri cu rezultate foarte bune. Asta înseamnă că există deja un start, au ars etapele, evitând testele pe maimuțe și șoareci pentru că se știa deja cum reacționează. Avem deja un profil de siguranță cunoscu. Cei de la Oxford au parcurs deja foarte riguros etapele de testare pe oameni. Faza 1 a reconfirmat profilul de siguranță, cu rezultate foarte bune. Ei deja înrolează voluntari pentru faza 2”, explică medicul Gindrovel Dumitra.

Cum va ajunge acest vaccin – dacă se dovește a fi viabil – în toate statele afectate de coronavirus? ”Sigur că Oxford a cerut prioritate la producție pentru Marea Britanie. Dar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) face inventarierea la nivel mondial pentru a permite distribuirea echitabilă la nivel global. Probabil că patentul în această situație va fi liber la utilizare. Există instrumente globale prin care atât OMS, cât și Comisia Europeană ori mari donatori precum Bill Gates strâng resurse pentru a pune la dispoziție atât capacitate industrială, cât și capacități financiare pentru dezvoltarea ulterioară”, spune Gindrovel Dumitra.

Și Adriana Pistol, președinta Comisiei de management clinic și epidemiologic al COVID 19 din Ministerul Sănătății, e optimistă: ”cel târziu anul viitor va intra în producție un vaccin. El trebuie testat riguros pentru a nu exista reacții adverse, durează suficient de mult pentru că trebuie găsită cantitatea optimă de antigen și echilibrul perfect între compuși ca să fie stabil. Trebuie stabilită formula optimă pentru ca acest vaccin să nu inducă reacții adverse severe. Toate aceste etape consumă timp și energie, de aceea dezvoltarea vaccinurilor este o activitate atât de laborioasă”.

A dus pandemia de coronavirus la o scădere în intensitate a mișcării anti-vaccin din România? Medicul Gindrovel Dumitra spune că vectorii publici sunt la fel de vocali și vehemenți, dar ”vestea îmbucurătoare e că a scăzut foarte mult numărul celor ezitanți, nedeciși. Ei sunt cei pe care îi țintesc liderii de opinie ai mișcării anti-vaccin. Ei bine, datele și observațiile noastre arată că această categorie de cetățeni ezitanți, care uneori sunt influențați de postări pe Facebook și site-uri conspiraționiste, a scăzut semnificativ. Vaccinul anti-coronavirus a devenit fructul dorit, pe care în primă fază nu o să îl găsim rapid, pentru că va fi destinat grupurilor de mare risc – personalul sanitar și vârstnicii”.

Foto: Imperial College London

Campania ”Bătălia COVID-19 în laborator” este susținută de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)