Căldură, secetă, incendii: 2022, un an al dezastrelor climatice în Europa / Temperaturile cresc de două ori mai repede pe continentul european față de media mondială

Anul 2022 a fost marcat de fenomene extreme, iar 2023 ar putea fi și mai rău. Potrivit evaluării Serviciului european Copernicus privind schimbările climatice (C3S), publicată joi, 20 aprilie, anul trecut a fost al doilea cel mai cald an din Europa (cu 0,9°C mai cald decât perioada de referință 1991-2020) și cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată (+1,4°C). Pentru prima dată, de exemplu, în Marea Britanie, mercurul a depășit 40°C, transmite Le Figaro.

Europa nu face excepție: la nivel global, ultimii opt ani au fost cei mai calzi din istorie, în timp ce concentrațiile atmosferice ale gazelor cu efect de seră, dioxidul de carbon și metanul, continuă să crească, „atingând niveluri record și cele mai ridicate din cel puțin ultimele câteva sute de mii de ani”.

Agenția Copernicus, care lucrează cu date satelitare și modelare, subliniază că temperaturile cresc de două ori mai repede pe continentul european față de media mondială, cu o încălzire de aproximativ +2,2°C în ultimii cinci ani față de era preindustrială (1850-1900), față de +1,2°C la nivel global. Această accelerare a fost deosebit de vizibilă în ultimii douăzeci de ani, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess.

Printre posibilele cauze, experta a citat mecanismele complexe de feedback cu zona arctică. De asemenea, ea notează că temperatura medie globală ia în calcul suprafețele oceanice peste care aerul se încălzește mai puțin rapid. Prin urmare, un continent precum Europa își va vedea temperaturile crescând mai repede decât această medie. Carlo Buontempo, directorul C3S, indică pierderea stratului de zăpadă și de gheață în anumite regiuni nordice, care reflectă mai puțin lumina solară, amplificând astfel încălzirea continentului.

Experții subliniază că această tendință în Europa rămâne mai slabă decât la poli, unde temperaturile cresc de trei ori mai repede. Anul trecut, cele două regiuni polare nu au fost scutite: în februarie, gheața marină din Antarctica a atins cea mai mică extindere minimă înregistrată vreodată. În Arctica, regiunea Svalbard a avut cea mai caldă vară înregistrată vreodată, cu temperaturi cu 2,5°C peste medie în unele zone.

„Secetă generalizată”

În Europa, această creștere a temperaturii a fost însoțită, în 2022, de evenimente extreme, dintre care cel mai „izbitor” a fost „seceta generalizată”: continentul s-a confruntat cu căderi de zăpadă în timpul iernii și precipitații de primăvară sub medie, cu o pierdere record de 5 km3 de gheață din ghețarii din Alpi. Precipitațiile scăzute au continuat pe tot parcursul verii, iar pe parcursul întregului an, vremea a fost cu până la 10% mai uscată decât media. Ca urmare, umiditatea solului a fost a doua cea mai scăzută din ultimii 50 de ani, iar debitul râurilor a fost al doilea cel mai scăzut înregistrat vreodată. Nu mai puțin de 63% din râuri au fost afectate.

Căldura și seceta au crescut riscul de incendii: agenția estimează că anul trecut au ars peste 900 000 de hectare în țările UE. Oamenii de știință de la Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS), care monitorizează incendiile forestiere din întreaga lume, au constatat că în Franța, Spania și Slovenia, emisiile de dioxid de carbon provenite din aceste incendii au atins niveluri record. Iar anul 2023 a început prost: primul incendiu major al anului tocmai a ars peste 1 000 de hectare de vegetație în Pirinei Orientali, unde seceta provoacă deja restricții și tensiuni.

Umbra lui El Niño

Și, deși anii precedenți au fost printre cei mai călduroși, aceștia s-au aflat sub influența La Niña, un fenomen meteorologic care tinde să răcească apele ecuatoriale ale Pacificului și să scadă temperaturile globale. La Niña s-a încheiat acum și ar putea fi înlocuit anul acesta de „opusul” său, El Niño. Organizația Meteorologică Mondială a ONU estimează că există 55% șanse ca acesta să revină în această vară.

„Știm că atunci când El Niño revine, asistăm la creșteri ale temperaturii globale (2016, cel mai cald an înregistrat vreodată, a fost marcat de un episod El Niño de o intensitate excepțională, n.r.)”, notează Carlo Buontempo. Dacă acest lucru se va întâmpla în 2023 sau 2024, nu știm încă.” El adaugă că, în timp ce El Niño poate avea un impact puternic asupra temperaturilor globale, „legătura cu temperaturile din Europa este mai puțin puternică. Nu există o legătură directă. Dar, orice s-ar întâmpla, spune el, ca urmare a schimbărilor climatice, verile mai calde decât în mod normal vor fi mai frecvente pe continentul european în anii următori.

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.