G4Media.ro

Cale liberă pentru maşini diesel vechi în Europa de Est

Sursa foto: pexels

Cale liberă pentru maşini diesel vechi în Europa de Est

Maşinile cu motoare diesel poluante din Germania trebuie echipate cu catalizatoare suplimentare înainte de a fi vândute în străinătate, cere comisara europeană pentru piaţa internă. Dar ea nu poate obliga pe nimeni, se arată într-o analiză publicată pe site-ul postului de radio Deutsche Welle.

Aceasta este marea dilemă a protecţiei mediului şi climei: ce rost are să introduci norme severe în domeniu pe teritoriul Germaniei, de exemplu, dacă în ţările vecine sau din afara Europei creşte cantitatea de noxe degajată în atmosferă? Această chestiune este de mare actualitate în dezbaterea privind viitorul automobilelor echipate cu motoare diesel şi noile plafoane pentru emisiile de dioxid de carbon provocate de automobile.

Statele UE din Europa de Est avertizează de mai multă vreme că maşinile diesel care nu vor mai avea voie să circule în ţările prospere ale UE din cauza normelor severe de protecţia mediului vor ajunge pe pieţele lor de maşini second-hand. În timp ce statele bogate îşi îmbunătăţesc aerul şi bilanţul climatic, restul ţărilor se vor confrunta cu probleme mai mari în domeniu, devenindu-le tot mai greu să îndeplinească cerinţele UE, relevă cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

După înţelegerea la care s-a ajuns în cadrul „reuniunii la vârf diesel” a guvernului german, în această chestiune a devenit activă şi comisara UE pentru piaţa internă, Elzbieta Bienkovska. Ea cere echiparea automobilelor diesel mai vechi din Germania cu filtre suplimentare înaintea unei posibile vânzări în străinătate.

E de înţeles că automobiliştii germani se folosesc de stimulente guvernamentale pentru a-şi schimba maşinile cu unele mai puţin poluante, a declarat Bienkovska pentru ziarul Tagesspiegel din Berlin. Dar trebuie să fie clar ce se întâmplă apoi cu acele automobile poluante. Ele nu trebuie să ajungă pe alte căi înapoi în circulaţie, a avertizat responsabila.

Şi Polonia, Bulgaria şi Slovacia consideră că se impun noi reglementări în domeniu. Cele trei ţări au introdus tema „Măsuri la nivelul UE pentru combaterea poluării aerului” pe ordinea de zi a reuniunii miniştrilor Mediului din ţările membre, ce se desfăşoară marţi la Luxemburg.

UE nu dispune însă de o pârghie juridică în această chestiune, recunoaşte deschis Comisia Europeană. Singura posibilitate existentă este recurgerea la presiuni de natură politică. Diplomaţi europeni avertizează de asemenea că eventuale măsuri de diminuare a importurilor de maşini „murdare” din alte state europene nu ar fi compatibile cu ideea de piaţă comună europeană.

Din anturajul comisarei Bienkovska privirile sunt aţintite şi asupra ţărilor UE din Europa Centrală şi de Est, care se confruntă cu dificultăţi şi din vină proprie. Acolo procedura de rambursare a maşinilor cu softuri ilegale de măsluire a cantităţii de noxe avansează mult mai greu decât în Germania, de pildă.

Şi în legătură cu noile obiective de protecţia mediului pentru branşa industriei auto, pe care miniştrii UE ai mediului intenţionează să le adopte marţi, se vehiculează argumentul că normele prea stricte ar avea drept efect inundarea estului Europei cu maşini poluante din vest retrase din circulaţie. Şi guvernul german se foloseşte de această temere pentru a împiedica o coborâre a limitei maxime pentru emisiile de dioxid de carbon.

Dar şansele de izbândă ale Berlinului sunt reduse. Numai Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi Cehia susţin cererea germană de reducere cu 30 la sută a acestor emisii până în anul 2030, comparativ cu anul 2021, care va fi unul de referinţă. O largă majoritate a ţărilor UE se pronunţă pentru o reducere mai mare, de 40 la sută.

Numărul maşinilor diesel second-hand exportate din Germania anul trecut a crescut la aproape 240.000 de unităţi, cu aproape o cincime mai mult decât în 2016. Cele mai multe automobile din această categorie au fost exportate în Italia, Austria şi Franţa. Cantităţi mari au luat de asemenea drumul Ucrainei şi Olandei. În aceste cinci state a fost exportată aproape o treime din totalul maşinilor diesel uzate, potrivit Oficiului federal pentru statistică. Ţări din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Slovacia, Ungaria, Polonia sau România le secondează în acest clasament. (Sursa foto: Pexels.com)


Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

12 comentarii

  1. Asta este diaspora de cacat, in mod special cea din RFG! In afara de masini pe dizel si sa spele la cur nazisti, nu fac decat sa-si umple bagajele cu carnați si slanina de pasti, de craciun si vara, cand vin sa-si faca analizele gratuite si sa schimbe buletinele!

  2. Prost că de obicei

  3. Pentru @Asistat: pe langa acel „Dizel ” cum se spune pe la voi pe la Moscova, acei romani din diaspora mai lucreaza si pe la Google, Siemens, BASF, Bayer, IBM, Airbus si sa stii ca sunt mult mai multi decat toti mancatorii de seminte din Teleorman si alte judete „fanion”.
    Romani din diaspora isi permit sa isi faca analizele acolo unde sunt, nu are rost sa te stresezi din cauza asta. Pe langa asta, ei sunt cei care trimit miliarde anual acasa, ca sa aveti voi de unde sa va platiti ajutoarele sociale si toate pomenile.
    In ceea ce priveste carnatii, poti de asemenea sta linistit. Nu mai are nevoie nimeni de carne infestata fiindca nici atata lucru nu a putut face „competentul” guvern Veorica… sa gestioneze niste focare de infectii. Dar cum sa poti intelege tu toate astea?

    • Hans, sase, daca tot faci atata caz de cum scrieti voi, sasii, “Diesel”, scrie “Viorica” corect si lasa cacanariile tip hastagrezist, ca cunosc boala asta mintala! E grava, netratabila si letala! Doi, nu e nicio diferenta intre spalatorii de cur la nazisti si femeie de servici la gugăl/imb/zimăns si ailalti…
      trei, sa nu crezi ca aia 200 de marci pe care-i lasi la rude sa-si ia mancare de la lidl si ipsos pt zidurile crapate fac vreo diferenta la pib. Tineti-i acolo, ca n-o sa ai de benzina cand vii sa-ti umpli bagajele cu carnati si slanina la vara, cand revii pt buletine, eventual o noua tentativa de lovitura de stat…

  4. „noile obiective de protecţie a mediului”, nu „noile obiective de protecţia mediului”!

    Știu că Academia Română a normalizat utilizarea greșită pe motiv că „uzura face legea”. Dar dacă în anumite zone din Țară se greșește, nu înseamnă că toată România trebuie să se ia după acele greșeli.

  5. Un contraexemplu la comentariul meu anterior: „a împiedica o coborâre a limitei maxime”. După gramatica tarată folosită la exemplul precedent, aici ar fi trebuit scris „a împiedica o coborârea limitei maxime”.

  6. Nu e bun exemplul doi. Ar trebui să compari „a împiedica (o) coborâre a limitei maxime” cu „a împiedica coborârea limitei maxime”. Oricum, astea sunt chestii de nuanță; aș putea spune că trec aproape neobservate.

    Dacă tot am intrat să comentez pe probleme gramaticale și de estetică a scrisului, am și un comentariu la adresa site-ului: povestea diacriticelor românești (s, t) e de cel puțin 10 ani clarificată, și anume: se pune virgulă, nu sedilă. UNICODE-ul are clar definite aceste caractere și totuși, aproape întotdeauna, în orice articol în care se folosesc diacritice (BRAVO!), se folosesc cele greșite (și anume cu sedile; ş, ţ) în locul celor corecte (și anume cu virgule: ș, ț).
    ÎNTREBARE pentru G4Media.RO: Pe când ne aliniem și noi la aceste norme elementare de editare? (Nu de alta dar scuza că nu am tastatura corespunzătoare instalată și/sau font-ul corespunzător instalat nu mai ține demult).

  7. Când voi vedea o lege emisă de Parlamentul European care să interzică vânzarea automobilelor poluante, noi sau vechi, în orice țară UE, dublată de măsuri de acces al tuturor cetățenilor europeni la cele nepoluante, atunci voi crede în solidaritatea UE. Până atunci nu sunt decât vorbe în vânt.

  8. @Asistat: este foarte bine „ca cunosti” atatea, dar ca sa nu te imbeti cu apa rece si spre cultura ta generala: romanii din diaspora au transferat in 2016 infima suma de 2,176 miliarde (!) de Euro in Romania si asta doar prin banci, nu mai vorbim de banii in numerar.
    Consider ca am scris corect Veorica, la cat de proasta este si asa este deja un compliment …
    Femeie de servici la companiile enumerate de mine probabil i-ar fi placut sa fie la mata. Fii sigur ca majoritatea lucreaza in meserii si in tehnologii despre care un postac tampit ca tine nici macar nu a auzit, fiindca nu prea se prezinta la Antena 3.
    Ti-am mai scris ca renunt cu mare drag la carnatul din tara, te las sa ai si tu ceva de bagat la mat, poate mai prinzi si o pesta porcina ceva sa vezi ce misto e in spitale fara cei 200 „de marci” de la noi. Nu cred ca faci ceva cu rublele sovietice acolo.