Camera de comerț Româno-Germană respinge categoric proiectul de plafonare a adaosului comercial: Scade semnificativ  atractivitatea României în ochii investitorilor

Membrii Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) din sectoarele agricol și de retail se declară ”foarte îngrijorați” și dezaprobă cea mai recentă propunere a Ministerului Agriculturii privind intervenția în mecanismul pieței libere și în politica comercială a companiilor, potrivit unui comunicat.

G4Food a publicat miercuri proiectul elaborat de Ministerul Agriculturii care obligă operatorii economici din domeniul agroalimentar să plafoneze adaosul comercial de la 5% până la 50%. Prevederile s-ar aplica inclusiv îngrășămintelor, furajelor și pesticidelor, fabricate in România sau introduse pe teritoriul țării în vederea comercializării sau utilizării în agricultură.

Într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului României, Camera de Comerț Româno-Germană arată că măsura de plafonare a adaosului comercial la produsele agricole și alimentare, precum și la îngrășăminte, furaje și pesticide amenință întregul lanț valoric agroalimentar. Totodată această măsură este susceptibilă să contravină  Constituției României, care garantează o economie de piață liberă, și reprezintă o potențială încălcare a regulamentelor și legilor generale de desfășurare a afacerilor în UE. „Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali și viitori, scăzând semnificativ  atractivitatea României în ochii investitorilor”, a declarat Andreas Lier, președintele AHK România.

Prevederile actuale vor duce la multiplicarea slăbiciunilor lanțului valoric care în final, vor fi suportate  tot de consumatorul român. Printre acestea se numără:

Blocarea lanțului de aprovizionare: Reglementările stricte privind stabilirea prețurilor vor perturba lanțurile de aprovizionare, făcând dificilă menținerea nivelului stocurilor în conformitate cu noile restricții. Acest lucru va duce la o penurie de bunuri esențiale pe piață, ceea ce va fi în detrimentul consumatorilor. Obligația pentru comercianții cu amănuntul de a comanda de la furnizori 80% din produsele estimate nu va rezolva această problemă. O astfel de măsură intruzivă în activitatea comercianților cu amănuntul ignoră economia de piață liberă, respectiv cererea și oferta, pentru că unele dintre produse sunt consumate mai mult decât altele. O astfel de măsură nu poate contribui la formarea corectă a prețurilor pe piață, ci la ineficiența operațiunilor și chiar la probleme cu fluxurile de numerar. Acest lucru ar putea provoca blocaje în întreaga industrie alimentară sau chiar insolvența, imposibilitatea de plata a producătorilor și, în final, pierderea multor locuri de muncă. Mai mult, o astfel de măsură va contribui la agravarea risipei alimentare, în ceea ce privește cantitățile de produse comandate forțat, fără a exista o cerere suficientă din partea cumpărătorilor.

Deteriorarea climatului investițional românesc: „În condițiile unei astfel de instabilități legislative și a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către piețele vecine”, a subliniat și Sebastian Metz, director general  AHK România.

Intervenția în structura prețurilor: Suntem deosebit de îngrijorați de intenția intervenției Guvernului în structura prețurilor, care este în esență o chestiune de politică comercială, ce ar trebui să fie stabilită în mod individual de întreprinderi. Strategiile de stabilire a prețurilor sunt elaborate pe baza mai multor factori, inclusiv cererea de pe piață, costurile de producție și dinamica concurenței. Proiectul de ordonanță subminează capacitatea întreprinderilor  de a funcționa flexibil și receptiv într-un mediu de piață în schimbare rapidă. În astfel de circumstanțe, cel mai probabil, companiile își vor limita sau își vor opri activitățile curente sau viitoare. Proiectul ordonanței va avea repercusiuni îngrijorătoare asupra lanțului de aprovizionare cu alimente, creând un haos și daune în lanțul valoric agro-alimentar.

Birocrația: Deși susținem transparența prețurilor, cerința unei documentații extinse pentru a dovedi respectarea limitelor marjei de profit adaugă un nivel de birocrație care ar putea împovăra operațiunile și eficiența întreprinderilor, care acționează pe întreg lanțul a de aprovizionare cu alimente, precum si cel al pesticidelor, îngrășămintelor și furajelor.

Fiscalitate: Operatorii economici care activează în industria alimentară sunt printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. Afectarea eficienței și profitabilității acestor companii va avea un impact direct nu numai asupra pieței forței de muncă și a investițiilor, ci și asupra colectării taxelor. Acest lucru se va întâmpla cu siguranță în vremuri dificile în care România are  unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, ridicând în acest sens îngrijorări suplimentare legate de lipsa unor surse alternative pentru acoperirea acestui deficit.

Camera de Comerț cere Guvernului să renunțe la acest proiect de ordonanță, pentru a evita astfel de efecte periculoase în cascadă, generate de o deteriorare a lanțului agro-alimentar, și orice fel de deviere de la regulile comerciale în UE.

AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 650 de firme-membre.

• Citește și: SURSE Operatorii economici care vând alimente, fertilizanți, furaje și pesticide, obligați să plafoneze adaosul comercial de la 5% la 50% / Sancțiuni prevăzute: amenzi de la 100.000 de euro până la 5% din cifra de afaceri – draft OUG