Camera Deputaţilor a respins cele trei proiecte privind autonomia Ţinutului Secuiesc / Parlamentarii PSD, PNL, USR și AUR au criticat proiectele

Camera Deputaţilor a respins, joi, cele trei proiecte referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc, iniţiate de doi deputaţi afiliaţi UDMR, transmite Agerpres.

Deputaţii PSD, PNL, USR, AUR şi neafiliaţi au criticat, joi, în plenul Camerei Deputaţilor, proiectele iniţiate de doi deputaţi UDMR referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc, susţinând că acestea sunt toxice, anticonstituţionale, în timp ce iniţiatorii propunerilor legislative au spus că autonomia teritorială nu încalcă Constituţia României şi că în multe ţări democratice din Uniunea Europeană funcţionează diferite forme de autonomie culturală pentru comunităţi naţionale minoritare.

Deputatul AUR Antonio Andruşceac a subliniat că cele trei proiecte aduc atingere gravă Constituţiei.

„Aceste trei proiecte aduc atingere gravă Constituţiei României, articolelor 1, 3, 4. Cu toate acestea, nu aţi respectat o procedură care ar trebui să fie sfântă în momentul în care vrem să aducem în dezbatere asemenea legi anti-constituţionale recunoscute de către toţi, însă evităm să luăm măcar aviz, dacă nu şi raport, de la Comisia pentru constituţionalitate şi mutăm aşa cum vrem noi în dreptul comisiei juridice un raport pentru care există o comisie, există comisie de constituţionalitate. Da, ştiu că aţi făcut tot ce aţi putut ca AUR să nu aibă niciun cuvânt de spus pe chestia asta, dar este şi incorect politic, este şi incorect din punct de vedere colegial şi faţă de români să ai o comisie pentru constituţionalitate pe care să o eviţi pe luarea acestei decizii”, a spus Andruşceac.

Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, social-democratul Alfred Simonis, a afirmat că aceste iniţiative sunt „toxice”, fără perspectivă, menţionând că suveranitatea şi integritatea României nu sunt negociabile.

„Ce rost au aceste iniţiative toxice, fără sens, care nu au nicio perspectivă vreodată de acum înainte?! Integritatea, suveranitatea acestei ţări nu sunt negociabile, nu se discută prin legi sau pe la colţuri, iar iniţiative revizioniste nu-şi au locul într-o instituţie atât de importantă precum Parlamentul României. Cine ar fi câştigat dacă am fi lăsat ca toată luna ianuarie celebrii scandalagii din Parlament să se joace cu spaimele poporului şi să strige că se vinde Ardealul, cine ar fi câştigat ar fi cei de la AUR. Aproape că mă bate gândul şi mă întreb dacă nu cumva Tokes şi cu Simion s-au înţeles ca unul să depună iniţiativa, iar altul să se certe o lună şi jumătate până începe sesiunea viitoare, astfel câştigând amândoi”, a spus Simonis.

Liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a precizat că deputaţii liberali sunt împotriva celor trei iniţiative şi votează împotrivă.

La rândul său, deputatul PNL Adrian Cozma i-a transmis premierului Marcel Ciolacu, lider al PSD, că trebuia să-i demită pe toţi prefecţii numiţi de UDMR, adăugând că este clar că există o înţelegere PSD – UDMR.

„Domnule preşedinte PSD, dumneavoastră n-aţi trăit, nu trăiţi şi nu o să trăiţi în niciunul din judeţele care vizează această problemă foarte serioasă. De aceea, eu nu cred că înţelegeţi importanţa lucrurilor pe care le votăm azi şi în pripă pe care o facem nu este altceva decât un jalon pe care doriţi să-l bifaţi în drumul spre preşedinţia României. Pentru ca demersul preşedintelui PSD să aibă importanţa cuvenită, eu cred că, înainte de această şedinţă, domnul prim ministru trebuia să semneze demiterea tuturor prefecţilor, subprefecţilor şi a demnitarilor numiţi de către UDMR. Este clar că este o înţelegere PSD – UDMR. (…) Şi dacă tot vorbim de sinceritate, domnule preşedinte PSD, poate ne spuneţi în preambulul acestui vot, ne explicaţi ce aţi negociat cu domnul Victor Orban în întâlnirea privată pe care aţi fi avut-o”, a spus Cozma.

El i-a transmis lui Ciolacu că nu a trimis Corpul de control al Odorheiul Secuiesc. „Vă lansez o provocare acum de sărbători: ce ar fi ca în ianuarie să convocaţi tot dumneavoastră o şedinţă similară cu cea de astăzi cu o temă care vă era atât de dragă şi anume scoaterea cazinourilor şi jocurilor de noroc în afara localităţilor. Asta era o prioritate”, a adăugat Cozma.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu a spus că „această dezbatere nu este despre patriotism, ci despre populism, atât din partea PSD, cât şi din partea iniţiatorilor unor legi neconstituţionale”.

„Aş vrea să le spun iniţiatorilor şi celor de la PSD care spun că apără ţara, că patriotismul ar trebui să fie acelaşi şi la Buzău şi în Mureş şi în Borsec şi peste tot şi înseamnă să faci acolo apă, canalizare, gaz, să faci şcoli care nu pică pe oameni, asta înseamnă patriotism, înseamnă să-ţi educi copiii să îşi iubească ţara şi pe semenii, indiferent de etnie, de religie. Astea sunt valorile liberale pe care le-au avut paşoptiştii, care sunt cei care au făcut ţara asta şi au făcut-o împreună cu maghiari, au făcut-o împreună cu germani, cu evrei. România să ştiţi că nu s-a creat şi nu s-a modernizat cu sloganuri, ci cu oameni care au înţeles că educaţia ne scoate din noroi şi ne face egali cu adevărat. Îl rog pe domnul Ciolacu să se intereseze câte fântâni din Buzău au apă potabilă şi dacă este cu adevărat patriot să aducă apă curată la el acasă”, a afirmat Ungureanu.

Deputatul UDMR Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy, iniţiator al proiectelor, a spus că autonomia teritorială nu încalcă Constituţia României.

„Autonomia teritorială nu înseamnă modificarea graniţelor ţării. Autonomia teritorială este ceva democratic, european. Dorim libertate înăuntrul graniţelor României. În mai multe state europene funcţionează autonomia teritorială: Italia, Spania, Belgia, Finlanda, Republica Moldova (…) Şi nu demult preşedintele Franţei a vorbit despre acordarea autonomiei Insulei Corsica. Aceste State nu sunt democratice? Vorbiţi de democraţie, dar respingeţi dialogul. Vorbiţi de democraţie, dar aruncaţi la gunoi doleanţa unui milion de cetăţeni. Călcaţi în picioare drepturile omului, tratatele internaţionale pe care România le-a ratificat. Călcaţi în picioare proclamaţia de la Alba Iulia”, a spus acesta, menţionând că parlamentarii nu au avut timp să citească proiectele.

Şi deputatul UDMR Zakarias Zoltán, iniţiator al proiectelor, a spus că în multe ţări democratice din Uniunea Europeană funcţionează diferite forme de autonomie culturală pentru comunităţi naţionale minoritare.

„Comunitatea maghiară din România a devenit minoritară numeric în urmă cu 100 de ani. De atunci, una din principalele preocupări o constituie păstrarea identităţii naţionale. Conform articolului 6 din Constituţie statul recunoaşte dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea elementelor ce constituie această identitate naţională. În practică, însă există multe situaţii în care o parte a comunităţii trăieşte în condiţii în care nu este capabilă să-şi organizeze şi să-şi finanţeze acele instituţii sau organizaţii care pot asigura exercitarea acestui drept constituţional. Principala motivaţie pentru iniţierea acestui proiect legislativ este asigurarea acestor condiţii pentru fiecare parte a comunităţii noastre. Nu am inventat nimic nou sau inedit. În multe ţări democratice din Uniunea Europeană funcţionează diferite forme de autonomie culturală pentru comunităţi naţionale minoritare”, a menţionat deputatul UDMR.

Context

Camera Deputaţilor a respins, joi, cele trei proiecte referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc, iniţiate de doi deputaţi afiliaţi UDMR. Camera Deputaţilor este prima sesizată cu aceste proiecte. Acestea vor fi transmise la Senat, care este for decizional.

Astfel, s-au înregistrat 260 de voturi pentru respingerea propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, 16 voturi contra respingerii şi o abţinere. Actul normativ prevede „autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român” şi stabileşte limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc.

De asemenea, în cazul propunerii legislative privind Statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România au fost înregistrate voturi 260 pentru respingere şi 16 voturi contra şi o abţinere.

Actul normativ prevede constituirea unui cadru juridic pentru structurile organizate ale minorităţilor naţionale autohtone, care au întreţinut relaţii strânse cu statul român şi reglementează condiţiile de înfiinţare, pe plan local şi naţional, a structurilor acestei autorităţi, organele de conducere, sursele financiare şi patrimoniale, precum şi competenţele şi atribuţiile de drept public ale statului, necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în interesul comunităţilor naţionale.

În privinţa celei de a treia propuneri – „Lege Cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale” – s-au înregistrat 255 voturi pentru respingere şi 15 contra şi o abţinere. Proiectul prevede constituirea bazei juridice a autonomiei culturale a comunităţilor naţionale, respectiv înfiinţarea unor instituţii specializate pentru gestionarea problemelor unei minorităţi naţionale care ţin de păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale.

Camera Deputaţilor este prima sesizată cu aceste proiecte. Acestea vor fi transmise la Senat, care este for decizional.