Campanie agresivă a Administraţiei Trump pentru subminarea regimului din Iran. Ce urmăresc americanii

Administrația preşedintelui american Donald Trump a lansat o ofensivă agresivă, ce include discursuri şi mesaje în media online, menită să încurajeze tulburările sociale interne și să ajute la intensificarea presiunilor pentru ca Iranul să pună capăt programului său nuclear și să-şi înceteze sprijinul acordat unor grupări militare din regiune. Agenţia Reuters a citat oficiali americani familiarizați cu această chestiune care au afirmat că ofensiva Administraţiei beneficiază de sprijinul secretarului de stat Mike Pompeo şi a consilierului pentru securitate naţională a lui Trump, John Bolton, cunoscuţi pentru poziţiile lor tranşante faţă de regimul de la Teheran.

Liderii iranieni au avertizat Statele Unite să nu încerce să încurajeze mişcările de protest în ţară, însă, aşa cum afirmă unii analişti, opţiunile lor sunt limitate. Informaţiile privind eforturile americane de subminare a Iranului vin în contextul în care, în luna mai, preşedintele Trump a anunţat retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu republica islamică, semnat în 2015. Caracterizându-l drept „dezastruos” şi „îngrozitor,” Trump a afirmat atunci că acordul Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA) ce datează din perioada Obama a fost „o ruşine” pentru el „ca cetățean” american şi a declarat că va reimpune sancțiunile economice împotriva Iranului, care au fost ridicate la semnarea înţelegerii.

Potrivit Reuters, campania Administraţiei americane este menită să susţină eforturile preşedintelui Trump de a strangula economic Iranul prin reimpunerea de sancţiuni dure împotriva Teheranului. Acţiunile Statelor Unite s-au intensificat după 8 mai, data la care Trump a retras America din JCPOA (co-semnatari fiind Franţa, Marea Britanie, Germania, Uniunea Europeană, Rusia şi China).

Actuali și foști oficiali de la Washington au declarat că actuala campanie a Administraţiei republicane îi prezintă pe liderii iranieni într-o lumină negativă, recurgând deseori la informații exagerate sau chiar contrazicând alte declarații oficiale, inclusiv comentarii ale administrațiilor anterioare.

O analiză a Departamentului de Stat  postată pe contul  Twitter în limba farsi, precum și cea a site-ului ShareAmerica au indicat o serie de mesaje critice față de regimul de la Teheran enunțate în ultima lună. Iranul este subiectul a patru dintre primele cinci articole din secţiunea „Countering Violent Extremism” a site-ului. Acestea includ titluri precum „Această companie aeriană iraniană ajută la răspândirea violenței și a terorii” sau „Statele Unite avertizează aliaţii despre legăturile de afaceri cu Iranul.”

În discursurile şi postările de pe conturile de socializare, Mike Pompeo a făcut apel în mod direct la iranieni, la diaspora iraniană și la o audiență globală. De exemplu, pe 21 iunie, şeful diplomaţiei americane a trimis mesaje tweet cu titluri explicite: „Protestele din Iran se intensifică,” „Poporul iranian merită respect pentru drepturile lor” și „Garda Revoluționară se îmbogăţeşte în timp ce familiile iraniene se chinuie.” Mesajele au fost traduse în Farsi și postate pe site-ul ShareAmerica (care se descrie un loc ce promovează discuţiile despre democraţie şi alte probleme).

Într-un discurs rostit cu o lună înainte, Pompeo a declarat că liderii iranieni au refuzat să cheltuiască fondurile eliberate prin acordul nuclear pentru popor, folosindu-le în schimb pentru războaie proxy și corupție. Şeful diplomaţiei americane a acuzat, de asemenea, „grupările militante și teroriștii shia sponsorizați de Iran” de infiltrarea forțelor de securitate irakiene și de punerea în pericol a suveranităţii Irakului pe toată perioada scursă de la semnarea acordului nuclear.

Un oficial din Departamentul de Stat a afirmat că unele dintre aceste miliţii care compun Forţele de Mobilizare Populare sunt „indisciplinate” şi sunt apropiate în special de Iran, răspund la directivele Teheranului și au „o istorie de activități criminale și terorism… Aceste grupuri sunt la fel de problematice pentru statul irakian, așa cum sunt pentru noi.”

Duminică seara, Pompeo a susținut în California un discurs intitulat „Sprijinind vocile iraniene” și s-a întâlnit cu americani de origine iraniană, dintre care mulți au fugit în urma Revoluției Islamice care l-a înlăturat de la putere pe şahul Mohammad Reza Pahlavi.

Analiştii afirmă că, în încercarea de a prezenta o imagine violentă a regimului de la Teheran, oficiali americani exagerează uneori apropierea dintre Iran și militanții talibani din Afganistan și al-Qaeda, numindu-i co-conspiratori.

Casa Albă a refuzat să comenteze informaţiile despre campania de subminare a regimului iranian. La rândul său, Departamentul de Stat a refuzat să ofere detalii despre aceste eforturi, inclusiv despre rolul pe care îl joacă în acest context şeful diplomaţiei americane. Un oficial din Departamentul de Stat a precizat însă: „Dați-mi voie să fiu clar, nu căutăm schimbarea regimului. Urmărim schimbări în comportamentul guvernului iranian. Ştim că forţăm Iranul pentru a face niște alegeri grele. Ei fie își pot schimba felul în care acţionează, fie vor descoperi că va fi din ce în ce mai dificil să se angajeze în activitățile lor maligne. Noi credem că oferim o viziune foarte pozitivă asupra a ceea ce am putea realiza și a ceea ce ar putea avea poporul iranian.”

Analiştii cred că strategia Administraţiei Trump de strangulare economică a Iranului şi de încurajare a tulburărilor sociale împotriva liderilor iranieni urmăreşte să obţină două rezultate: capitularea Iranului, care va fi nevoit să îşi reducă nu doar programul nuclear, ci şi ambiţiile regionale; implozia republicii islamice.

Cum răspund iranienii

Un înalt oficial iranian a respins campania americanilor, spunând că Statele Unite au căutat fără succes să submineze guvernul de la Teheran de la Revoluția Islamică din 1979. „Eforturile lor vor eșua din nou,” a declarat oficialul sub protecţia anonimatului.

La rândul său, președintele iranian Hassan Rouhani a avertizat Statele Unite împotriva oricărei încercări de a provoca tulburări în țară. La o întâlnire a oficialilor din Ministerul de Externe din Teheran, Rouhani a declarat că președintele Trump nu va reuși să aţâţe poporul iranian împotriva propriului guvern și că orice presiune nu va face altceva decât să aducă iranienii mai aproape unii de alţii. „Nu poți provoca poporul iranian împotriva propriei lor securităţi şi a propriilor lor interese,” a spus el. Întâlnirea diplomaţilor iranieni a venit în contextul în care, la 6 august, urmează să intre în vigoare un nou set de sancţiuni americane împotriva Iranului.

Rouhani a afirmat că „America ar trebui să știe… războiul cu Iranul este mama tuturor războaielor,” adăugând: „Domnule Trump, nu te juca cu coada leului, asta va duce doar la regrete” (analiştii au remarcat însă că, în ciuda retoricii sale belicoase, liderul de la Teheran a lăsat deschisă posibilitatea unei înţelegeri între cele două tabere, afirmând că „America ar trebui să ştie că pacea cu Iranul este mama tuturor păcilor”).

Preşedintele Rouhani, ca şi liderul suprem Ali Khamenei cu câteva zile înainte, a criticat amenințarea lui Trump de a opri exporturile de petrol iraniene și a declarat că Iranul are o poziție dominantă în regiunea Golfului Persic și a Strâmtorii Hormuz, pe unde se transportă cantităţi importante de petrol. Liderii iranieni au sugerat din nou că Iranul ar putea bloca exporturile de petrol ale ţărilor din Golf dacă exporturile sale vor fi oprite.

Potrivit specialiştilor, exporturile de petrol ale Iranului ar putea scădea până la două treimi până la sfârșitul anului, din cauza noilor sancțiuni ale Statelor Unite, punând o presiune uriaşă pe piețele petrolului în contextul întreruperii aprovizionării din alte părţi. Washingtonul a planificat inițial eliminarea totală a Iranului de pe piețele globale ale petrolului, după ce Trump a abandonat acordul ce limitează ambițiile nucleare ale Iranului şi a cerut tuturor celorlalte țări ca, până în luna noiembrie a acestui an, să nu mai cumpere petrol crud iranian. Însă Administraţia republicană şi-a relaxat recent atitudinea, anunţând că ar putea acorda derogări de la sancțiuni anumitor aliați care se bazează în mod special pe petrolul iranian.

O strategie cu obiectiv clar

Unii oficiali americani şi diverşi experţi au avertizat că, alimentând turbulențele în Iran, administrația de la Washington ar putea duce la întărirea guvernării autoritare la Teheran și la o politică externă mai agresivă, crescând riscul unei confruntări între SUA și republica islamică. De ani de zile, Washingtonul consideră Iranul „cel mai mare sponsor al terorismului” din lume, deoarece Teheranul înarmează şi finanţează grupări militare apropiate, cum ar fi Hezbollahul libanez. Liderii iranieni îndeamnă constant la distrugerea Statelor Unite și a Israelului, iar miliţiile apropiate Iranului au ucis sute de soldați și diplomați americani de la Revoluția Islamică până în prezent.

Dar Administraţia Trump pare că a decis că exercitarea de presiuni continue asupra Iranului este în prezent cea mai bună strategie pentru a-şi atinge obiectivele ambiţioase pe termen lung. Aşa cum am scris după retragerea americană din acordul JCPOA, Trump a semnat un memorandum prin care reimpune sancţiuni economice devastatoare împotriva Iranului şi impune altele noi, cu scopul de a forţa guvernarea de la Teheran să se întoarcă la masa negocierilor pentru încheierea unui nou acord. Oficialii Administraţiei Trump şi-au exprimat convingerea că, la fel cum s-a mai întâmplat o dată, sancţiunile economice vor funcţiona şi de această dată, urmând să constrângă regimul iranian să negocieze (până în 2015, pierderile estimate ale Iranului ca urmare a sancţiunilor internaţionale s-au cifrat la 500 de miliarde de dolari).

Foarte probabil, situaţia economică din Iran se va deteriora ca urmare a sancţiunilor şi va provoca nemulţumiri în rândul populaţiei. Nu este exclus ca regimul să fie confruntat cu revolte interne, care vor adăuga presiuni suplimentare asupra liderilor. De altfel, în discursul său din mai, Trump a vorbit şi de poporul iranian care „a suferit timp îndelungat. Poporul american este alături de voi. Au trecut aproape 40 de ani de când această dictatură a preluat puterea și a luat ostatică o națiune mândră… Dar viitorul Iranului aparține poporului său. Ei sunt moștenitorii adevăraţi ai unei culturi bogate și a unui pământ străvechi. Şi ei merită o națiune care face dreptate visurilor lor, cinste istoriei lor și slavă lui Dumnezeu.”

Mai mult, strategia lui Trump, de a critica vehement regimul de la Teheran şi de a-şi declara în acelaşi timp sprijinul pentru cele 80 de milioane de iranieni, ar putea să anunţe lucruri chiar mai importante. Sunt destule voci care consideră că anunţul lui Trump şi tonul său virulent sunt parte a unei campanii mai importante ce are de fapt ca obiectiv final schimbarea regimului de la Teheran (Mujahedeen-e-Khalq – MEK este una dintre grupările iraniene din exil care e susţinută atât de republicani, cât şi de unii democraţi americani, şi al cărui nume a apărut de câteva ori în zilele de dinaintea anunţului lui Trump).

Pe lângă reimpunerea de sancţiuni economice (despre care se speră că vor provoca la un moment dat revolta iranienilor şi colapsul regimului), un alt scenariu menţionat este că America urmăreşte să provoace Teheranul să îşi repornească programul nuclear. Acest lucru va uşura decizia Statelor Unite de a declanşa un atac preventiv împotriva Iranului. În ambele cazuri, schimbarea de regim este obiectivul final (în acest context, un înalt comandant militar iranian a vorbit duminică de faptul că Trump vrea „să invadeze” Iranul).

Modificarea structurii politice a Iranului ar putea să fie aşadar obiectivul final al Statelor Unite. În mai, avocatul lui Trump, Rudy Giuliani, a spus că preşedintele american este „dedicat” schimbării de regim în Iran, menţionanâd numele lui Bolton şi Pompeo pentru a-şi argumenta afirmaţia că SUA urmăresc o politică mai dură legată de republica islamică. „Schimbarea de regim din Iran este singura cale de a obţine pacea în Orientul Mijlociu” şi e „mai importantă decât un acord israeliano-palestinian,” a afirmat atunci Giuliani.

Surse: Reuters, Al Jazeera

Foto: Liderul suprem Ali Khamenei împreună cu președintele Hassan Rouhani (sursa: Khamenei.ir)