”Campionii” de pe listele PNL: Trei foști miniștri din Guvernele Dragnea și un ministru din Guvernul Ponta candidează din partea liberalilor la parlamentare / Pe listele PNL se regăsesc și parlamentari PSD și ALDE care au votat măcelărirea legilor justiției și a Codurilor penale

Listele PNL pentru alegerile parlamentare programate pentru 6 decembrie includ mai mulți traseiști notorii, actuali senatori și deputați PSD care în legislatura 2016 – 2020 au votat masacrarea legilor justiției și a Codurilor penale, dar și patru foști miniștri, trei din Guvernele Dragnea, iar unul din Guvernul Ponta.

Majoritatea dintre aceștia au fost răsplătiți cu locuri eligibile de conducerea PNL după ce au părăsit PSD-ul aflat în derivă după condamnarea lui Dragnea și au votat învestirea Guvernului Orban în toamna anului trecut. Pe lângă acest lucru, ei au avut o contribuție esențială și la demiterea Guvernului Dăncilă, deoarece fără voturile lor social-democrații ar fi rămas la putere.

Pe când era în opoziție, liderul PNL, Ludovic Orban, dorea să interzică prin lege traseismul politic, iar parlamentarii să-și piardă mandatul dacă pleacă din partidul de pe listele căruia au fot aleși. ”Traseismul politic trebuie oprit, este o gravă deteriorare a democrației”, declara Orban în august 2017, când anunța intenția de a depune un proiect de lege pentru a opri traseismul.

Miniștrii lui Dragnea de pe listele PNL

Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu, doi foști membri ALDE, trecuți apoi la Pro România și, în final, aterizați în PNL, se regăsesc pe locuri eligibile pe listele PNL pentru parlamentare. Daniel Constantin, fost președinte al Partidului Conservator al lui Dan Voiculescu și ministru în guvernele Ponta, Grindeanu și Tudose, candidează pentru un fotoliu de parlamentar la Argeș, fiind numărul doi pe lista PNL. Sorin Cîmpeanu, fost ministru în Guvernul Ponta, candidază la Senat, fiind numărul doi pe lista PNL București. Ambii au fost suspendați din Pro România după ce au votat învestirea Guvernului Orban în pofida interdicției impuse de Victor Ponta. Cei doi au fost răsplătiți ulterior de PNL cu locuri direct în conducerea centrală a partidului.

Un alt ministru în guvernele patronate de Liviu Dragnea și care candidează din partea PNL, este Toma Petcu. Fost ministru al Energiei în Cabinetele Grindeanu și Tudose, Petcu deschide acum lista PNL la Senat, după ce în 2016 fusese ales deputat din partea ALDE.

Viorel Ilie, fost ministru pentru Relația cu Parlamentul în guvernele PSD conduse de Grindeanu, Tudose și Dăncilă, a prins și el un loc eligibil din partea liberalilor, fiind poziția a doua pe lista PNL Bacău pentru Camera Deputaților. El a fost vizat de o anchetă penală, dar Senatul a respins ridicarea imunității sale.

Astfel, senatorii au votat, pe 3 octombrie 2017, împotriva cererii DNA privind începerea urmăririi penale a ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie, într-un dosar privind organizarea unui concurs pentru angajarea de funcţionari publici.

S-au înregistrat 37 de voturi „pentru”, 77 „împotrivă” şi o abţinere.

Potrivit procurorilor, ministrul este suspectat, alături de trei angajaţi ai instituţiei, de „aranjarea” unui concurs pentru angajarea de funcţionari publici pe funcţii contractuale, astfel încât anumiţi candidaţi agreaţi de conducerea ministerului să ocupe funcţiile, în detrimentul altora.

Ministrul Viorel Ilie este suspectat de instigare la infracţiunea de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în perioada exercitării funcţiei ministeriale.

Fost primar de Moinești, Viorel Ilie a fost ales senator în 2016 din partea ALDE.

Parlamentari PSD și ALDE care au votat modificarea legilor justiției și a Codurilor penale – candidați din partea PNL

Mai mulți senatori și deputați aleși în 2016 pe listele PSD și ALDE și care au votat în Parlament modificarea în favoarea infractorilor a legilor justiției și Codurilor penale se regăsesc și ei pe locuri eligibile pe listele PNL la alegerile din luna decembrie.

O parte dintre ei au votat învestirea Guvernului Orban în toamna anului trecut, fiind astfel răsplătiți pentru gestul lor cu posturi de parlamentar.

Astfel, Elena Hărătău, deputată PSD din 2016, se află pe locul 4 pe lista PNL Bacău tot pentru Camera Deputaților. Ea a fost exclusă din PSD după ce a votat în favoarea Guvernului Orban.

Andrei Alexandru, deputat PSD de Giurgiu, deschide acum lista PNL din același pentru Camera Deputaților. El a plecat din PSD în februarie 2019.

Mihăiță Găină, trimis vreme de 12 ani în Parlament de PSD, candidează acum din partea PNL, fiind locul doi în județ pe lista pentru Camera Deputaților.

Eugen Gioancă, senator PSD, candidează acum de pe poziția a patra a listei PNL Dolj pentru Camera Deputaților. Gioancă a ajuns în Parlament în locul lui Claudiu Manda, după ce acesta din urmă a fost ales europarlamentar în 2019.

Cristina Burciu, deputată PSD de Cluj, candidează la alegerile din 6 decembrie pentru reînnoirea mandatului din partea PNL. Și ea s-a numărat printre votanții Guvernului Orban.

Ioan Chisăliță, senator PSD de Caraș-Severin și fost deputat în legislatura 2008 – 2012 tot din partea PSD, candidează și el pentru un mandat de deputat din partea PNL. Chisăliță ocupă poziția a treia a listei PNL Caraș-Severin pentru Camera Deputaților.

Liviu Ioan Balint, deputat de Sălaj, ales în 2016 din partea PMP, apoi trecut la PSD, candidează acum din partea PNL Dâmbovița pentru reînnoirea mandatului.

Un alt traseist notoriu care candidează din partea PNL este Mircea Banias. În cariera sa politică, Banias a trecut pe la nu mai puțin de cinci partide: PNL, PDL, din nou PNL, PC, ALDE, Pro România. Acum ocupă locul doi pe lista PNL Constanța pentru Camera Deputaților.

Și Florică Ică Calotă, fost deputat PNL în legislatura 2012 – 2016, apoi trecut la ALDE, partid pe listele căruia și-a reînnoit mandatul în urmă cu patru ani, a revenit acum în PNL și candidează din poziția a doua pe lista PNL Telorman pentru Camera Deputaților.

Ludovic Orban: Traseismul politic trebuie oprit, este o deteriorare gravă a democrației

Declarația despre traseismul politic a fost făcută de liderul PNL în 2017, pe când se afla în opoziție. Doi ani mai târziu, în 2019, conducerea centrală a PNL a adoptat chiar o decizie prin care interzicea primirea de traseiști de la PSD, ALDE și Pro România. Atât declarația lui Orban din 2017, cât și decizia partidului din 2019, au fost însă nesocotite. Liberalii au susținut zeci de primari PSD la alegerile locale din această toamnă, nu înainte de a-i înscrie în PNL.

La nivel de retorică, și președintele Klaus Iohannis a spus că nu tolerează traseismul politic.

Ce declara Ludovic Orban pe data de 28 august 2017:

• „Vom depune un proiect de lege pentru a combate traseismul politic, o chestiune care este solicitată de 90% din societatea românească şi cred că este momentul să punem piciorul în prag şi să arătăm clar cine vrea perpetuarea traseismului politic şi cine nu vrea perpetuarea traseismului politic. În ce ne priveşte pe noi, vom iniţia un proiect de lege pentru a interzice traseismul politic, iar parlamentarii care îşi părăsesc partidul pe listele căruia au fost aleşi, să îşi piardă mandatul”, a anunţat Ludovic Orban la finalul şedinţei Biroului Executiv al PNL.
• „Dacă e neconstituţional, să se pronunţe Curtea Constituţională. Ceea ce mă priveşte pe mine ca om care fac parte din societatea românească, ca om care se întâlneşte în fiecare zi cu cetăţenii români şi care ştiu foarte bine ce gândesc oamenii, fenomenul traseismului politic trebuie oprit pentru că el este de fapt o gravă deteriorare a mandatului reprezentativ şi a democraţiei în România. De-a lungul timpului s-au constituit Guverne care în votul care exista în spatele parlamentului nu aveau nici 35%”, a explicat Orban.

Foto: Liderul PNL, Ludovic Orban, participă, în Piața Victoriei, la unul dintre protestele împotriva masacrării de către PSD, ALDE și UDMR a legilor justiției și Codurilor penale, 27 iunie 2018. Sursa: Inquam Photos / Liviu Florin Albei