Canada: Provincia Quebec pregăteşte „ofiţeri de acomodare” care vor decide dacă cererile religioase ale angajaţilor publici sunt justificate

Începând din luna următoare, cel puţin un angajat din fiecare instituţie publică din provincia canadiană Quebec va fi pregătit pentru a aprecia sinceritatea credinţelor religioase ale colegilor săi. „Ofiţerii de acomodare” vor decide dacă acceptă sau resping solicitările angajaţilor ce au la bază motive religioase, precum necesitatea de a respecta anumite restricţii alimentare sau de a-şi lua zile libere pentru sărbătorile religioase. Politicienii din opoziţie susţin că evaluările făcute de aceşti ofiţeri vor fi subiective şi vor putea da naştere unor acţiuni discriminatorii. Pregătirea „ofiţerilor de acomodare” este legată de implementarea Legii 62, o legislație controversată a guvernului liberal din provincie, despre care s-a sperat că va soluționa dezbaterea – veche de ani de zile – privind locul religiei în sfera publică din Quebec.

Potrivit deciziei oficiale, cel puțin un angajat din fiecare organism guvernamental din Quebec, municipalitate, agenție de transport, consiliu școlar, universitate, instituţie de îngrijire a copiilor și spital va fi pregătit pentru a aprecia sinceritatea credințelor religioase ale colegilor săi. Sute de angajaţi publici iau deja parte la cursurile de pregătire, unde vor fi învăţaţi ce trebuie să facă atunci când un coleg va solicita condiţii speciale din motive religioase. Printre aceste condiţii se numără consumul de alimente care respectă anumite restricţii (în caz că mâncarea este oferită de angajator) sau luarea de zile libere pentru a marca sărbătorile religioase.

În instrucţiunile publicate recent, guvernul provincial afirmă că ofițerii vor aplica o serie de criterii derivate din jurisprudență, inclusiv dacă cererea pentru a beneficia de anumite condiţii este rezultatul unei „credințe religioase sincere.”

Noile recomandări privind modalităţile de rezolvare a cererilor de natură religioasă la locurile de muncă vor intra în vigoare de la 1 iulie. Este de așteptat ca o parte dintre actualii angajați publici să fie instruiţi în legătură cu recomandările guvernului provincial.

Guvernul din Quebec a publicat un ghid de 15 pagini care vizează clarificarea procesului, dar, conform presei canadiene, instrucțiunile descrise sunt vagi şi lasă loc de interpretări. „O cerere poate fi rezonabilă într-o organizație mare, dar nerezonabilă într-una mică,” susţine ghidul. „Analiza se efectuează de la caz la caz. Este important să fii inovator și creativ pentru a găsi o soluție acceptabilă pentru toți,” mai precizează documentul.

Pentru a fi aprobată, o solicitare de natură religioasă trebuie să abordeze o situație prevăzută în Carta provincială a Drepturilor și Libertăților Omului, trebuie să se bazeze pe credințe religioase sincere, trebuie să fie în concordanță cu principiile egalității sexelor și neutralității religioase a statului și nu trebuie să cauzeze dificultăți nejustificate pentru agenția sau instituţia guvernamentală în cauză.

O lege controversată

Pregătirea „ofiţerilor de acomodare” face parte din implementarea Legii 62, un document controversat propus de Partidul Liberal şi adoptat toamna trecută de Adunarea Naţională din provincie, despre care autorităţile au sperat să rezolve problema locului pe care religia îl ocupă în spaţiul public din Quebec. Jurnaliştii de la National Post, care au scris despre instruirea acestor ofiţeri, au precizat că nu există nici un semn că legea a reuşit să rezolve vreunul dintre subiectele delicate. Dispoziția cea mai controversată, care interzice persoanelor să ofere sau să primească servicii publice dacă poartă articole de îmbrăcăminte religioasă care acoperă fețele, precum niqab-ul și burka, a fost suspendată în faţa instanţei şi acum se aşteaptă decizia tribunalului.

De altfel Legea 62 ar putea să-şi trăiască în aceste luni ultimele clipe, după ce Coalition Avenir Québec, partidul de centru-dreapta aflat pe primul loc în opţiunile de vot înainte de alegerile provinciale din 1 octombrie, a promis că o va elimina dacă va câştiga scrutinul.

În comentarii făcute luna trecuta despre noile recomandări privind solicitările de natură religioasă, Ministrul Justiției din Quebec, Stéphanie Vallée, a spus că „nu există nicio avalanşă de solicitări religioase, așa cum vor unii să vă facă să credeţi. De fapt, mai puțin de cinci procente din cele 582 de plângeri legate de condiţii speciale refuzate angajaţilor, şi primite de comisia provincială pentru drepturile omului în ultimii cinci ani, au la bază discriminări religioase. Marea majoritate a plângerilor (90%) se referă la dizabilități fizice.”

O consilieră a ministrului Vallée, Isabelle Marier St-Onge, a declarat că e imposibil să se ofere un model pentru solicitări specifice de natură religioasă. Ea a dat exemplul a două poliţiste – una în Montreal, cealaltă în oraşul Quebec – care încearcă în prezent să obţină permisiunea de a purta hijab la locul de muncă. Cea din Montreal ar putea fi lăsată să poarte un hijab de tip sport care nu prezintă niciun risc de siguranță, în timp ce poliţista din orașul Quebec insistă să poarte un articol de îmbrăcăminte care ar putea reprezenta un pericol, deoarece marginile baticului nu sunt prinse corespunzător, ci lăsate liber. „Cererea poliţistei din Montreal ar putea fi acceptată, iar cea din Quebec refuzată,” a spus Marier St-Onge.

Chestiunea se complică însă atunci când „ofiţerii de acomodare” vor trebui să determine dacă o solicitare de natură religioasă se bazează sau nu pe credinţa sinceră. Potrivit recomandărilor guvernului, „credința religioasă care se cere evaluată trebuie să fie de bună-credință, nici fictivă, nici capricioasă și nu trebuie să reprezinte un artificiu. Nu este necesar ca acea practică sau credință să se bazeze pe o precepție religioasă recunoscută de autorități religioase stabilite sau împărtășită de o majoritate a credincioșilor.”

Ziariştii canadieni au scris că „judecătorii Curții Supreme s-au confruntat deja cu aceste întrebări; acum sarcina va cădea pe umerii birocrațiilor de nivel mediu.”

Opoziţia a criticat iniţiativele guvernului liberal legate de rolul religiei în instituţiile publice. Nathalie Roy, din partea Coalition Avenir Québec, a declarat că guvernul provincial ar fi trebuit să ofere instrucţiuni mai precise, bazându-se pe cazurile precedente, discutate de comisia pentru drepturile omului. „Mă tem că, în aceste decizii, se va deschide larg uşa subiectivității.” Partidul său, împreună cu Parti Québécois, o altă formaţiune de opoziţie, dorește reguli mai stricte care să interzică simbolurile religioase pentru toți angajații de stat aflați într-o poziție de autoritate, de la polițiști şi până la cadrele didactice. „Pentru noi, o școală nu este o biserică… și nici mașina de poliție nu este un loc de închinăciune”, a spus Roy.

Guvernul acuză partidele de opoziţie că folosesc caracterul secular al statului pentru a provoca discordie.

Legea 62, adoptată în octombrie 2017 de Adunarea Legislativă din Quebec, a provocat reacţii la nivel mondial. În principiu, documentul interzice oricărei persoane care are faţa acoperită să ofere sau să primească un serviciu public. Susţinută de seculariştii din Quebec, legea a fost criticată de lideri musulmani şi de politicienii de stânga, care au acuzat-o de islamofobie (Huffington Post Canada a scris recent că legea 62 este „anti-femei şi anti-musulmani,” acuzând documentul de „ipocrizie”). Premierul canadian Justin Trudeau a criticat şi el legislaţia, însă poziţia lui pare să fie contrară celei exprimate de canadieni. La nivel federal, un sondaj Ipsos din octombrie 2017 afirma că 68% dintre canadieni doreau legi similare în provinciile lor. În Quebec, 76% dintre respondenţi şi-au exprimat susţinerea pentru Legea 62.

Surse: National Post, Huffington Post Canada

Foto: Manifestație pentru diversitate în Quebec (captură Youtube)