Cancelarul austriac Nehammer, contrazis de un lider al propriului partid: Serbia și Ungaria sunt de vină pentru problemele de azil ale Austriei, nu România și Bulgaria

Othmar Karas, lider al partidului condus de cancelarul Karl Nehammer și prim-vicepreședinte al Parlamentului European, a explicat pentru publicația austriacă Puls24 că problemele Austriei în materie de azil sunt provocate de Serbia și Ungaria. El a contrazis astfel deciziile cancelarului Karl Nehammer, care se angajează să coopereze mai mult cu cele Belgradul și Budapesta, penalizând în schimb România și Bulgaria.

Karas a explicat că „toată lumea” – Ungaria, România, Parlamentul UE și Comisia – a fost surprinsă de veto-ul Austriei la extinderea Schengen. Cu toate acestea, blocajul a lovit pe cine nu trebuia, deoarece Bulgaria și România ar îndeplini condiția de admitere în spațiul Schengen. Cele două țări nu sunt cauza problemei de azil a Austriei, potrivit lui Karas.

Aceasta se datorează mult mai mult politicii de vize a Serbiei și neînregistrării refugiaților în Ungaria. Karas se pronunță împotriva aliaților lui Nehammer în Europa, Aleksandar Vucic și Viktor Orban.

În paralel, Helmut Brandstätter, purtătorul de cuvânt al partidului de opoziție NEOS, a declarat la PULS 24 că Nehammer și-a ales aliații greșiți în Ungaria și Serbia, iar cercetătorul în domeniul migrației Gerald Knaus consideră că premierul ungar Viktor Orban nu face decât să profite de cancelarul austriac.

Karas consideră că un veto sau o blocadă nu inspiră mai multă încredere și a fost folosit ca instrument greșit. Potrivit liderului ÖVP, de ani de zile se încearcă să se negocieze cu celelalte state membre ale UE pentru a găsi o soluție comună la problema azilului și a migrației.

Austria are o problemă cu azilul, iar numărul solicitanților de azil este în creștere, a spus. Un lucru mai presus de toate este necesar acum: soluții europene comune, potrivit politicianului. Este nevoie de „mai multă Europă”, de „mai multe politici comune în materie de azil și migrație”, de „o protecție comună a frontierelor externe, în care să se facă înregistrarea și diferențierea”, de „o procedură comună de azil”, de „o asistență eficientă la fața locului” și de un „mecanism de solidaritate intraeuropeană și capacitatea de a acționa”.

El se așteaptă la o ofensivă și la un angajament european comun pentru a rezolva aceste probleme. Nu ar trebui să impuneți acest lucru cu un veto sau o blocadă, ci trebuie să creați soluții, seriozitate și negocieri concrete.

Austria are nevoie de migrația forței de muncă, iar Austria ar avea de câștigat dacă cererile de azil ar putea fi făcute și depuse deja la frontierele externe, a mai spus prim-vicepreședintele Parlamentului European.