Merkel cere UE să nu se grăbească să taie fondurile către Polonia și Ungaria: Avem mari probleme, dar sfatul meu este să rezolvăm prin discuții, să găsim compromisuri

Cancelarul german Angela Merkel a cerut vineri Uniunii Europene (UE) să nu se grăbească să taie fondurile către Polonia și Ungaria, în ciuda presiunii crescânde pentru ca blocul comunitar să ia măsuri în legătură cu preocupările democratice în ambele țări, relatează Politico.

Ea continuă astfel politica din ultimii ani, în care a evitat să sancționeze derapajele anti-democratice din Ungaria și Polonia și, în plus, a construit o relație cu Rusia care a nemulțumit profund restul statelor membre UE. 

Comisia Europeană (CE) ia în calcul suspendarea anumitor plăți ale bugetului UE către cele două state, folosind o putere recent dobândită menită să pedepsească statele membre pentru încălcarea statului de drept. În timp ce Comisia a renunțat la utilizarea noului instrument în timp ce este contestată în instanță, mulți activiști și deputați europeni doresc ca CE să ia măsuri acum, invocând acuzațiile în curs de desfășurare conform cărora Polonia și Ungaria își subminează propriile democrații, nerespectând prevederile legislației europene privind statul de drept.

Merkel a vorbit reporterilor la o zi după ce o comisie a Parlamentului European (PE) a amenințat că va lua măsuri legale împotriva Comisiei din cauza reticenței sale. Și liderii UE sunt așteptați să discute criza statului de drept al Poloniei la un summit săptămâna viitoare.

Merkel a susținut vineri discuția la nivel înalt, dar nu și poziția comisiei parlamentare.

„Cred că este timpul să discutăm în profunzime cu guvernul polonez, cum putem depăși dificultățile … Avem mari probleme, dar sfatul meu este să le rezolvăm prin discuții, să găsim compromisuri”, a spus Merkel la Bruxelles întâlnire cu premierul belgian Alexander De Croo.

Merkel a spus că nu este de acord cu cei care cred că „diferențele politice” ar trebui „întotdeauna rezolvate prin proceduri judiciare”. Ea a adăugat: „De aceea sunt puțin îngrijorată de numărul mare de cauze care sunt acum soluționate în instanță”.

Cancelarul a criticat, de asemenea, Parlamentul European cu privire la amenințarea sa, spunând: „Din punctul meu de vedere, mi se pare un pic trist, dacă pot spune atât de precaut, când Parlamentul spune că acum va trebui să acționăm în judecată Comisia. Nu cred că asta va duce la ceva”.

Guvernul polonez a început marți conflictul privind statul de drept cu UE prin adoptarea unui verdict de către Tribunalul Constituțional al țării, care a constatat că Constituția poloneză are primatul asupra unor legi ale UE. Mulți au văzut această hotărâre ca punând sub semnul întrebării tratatele care înconjoară însăși Uniunea Europeană.

Merkel a spus că mecanismul statului de drept al UE, care a fost negociat sub președinția germană de anul trecut a Consiliului UE, a cerut „o mare dorință de a face compromisuri din toate părțile”. O parte din acest compromis, a subliniat ea, a fost că Polonia și Ungaria au dreptul să meargă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și să „întrebe dacă această directivă este în conformitate cu legislația europeană”, ceea ce au și făcut cele două țări. Comisia a așteptat să implementeze mecanismul până la soluționarea contestațiilor instanței.

Merkel a avertizat să nu se grăbească să activeze mecanismul înainte ca instanța să se pronunțe asupra acestei chestiuni. „Cred că putem aștepta acum această decizie a Curții Europene de Justiție”, a spus ea.

Ea a subliniat, de asemenea, necesitatea ca țările UE să rămână unite cu privire la întrebările dificile, reamintind că „ieșirea din Regatul Unit a fost o mare tristețe” pentru ea.

În plus față de mecanismul statului de drept, Comisia reține, de asemenea, plățile fondului prevăzut în planurile naționale de redresare și reziliență post-COVID-19 către Polonia și Ungaria din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Merkel nu s-a referit în mod direct vineri la reținerea potențială a acestor plăți.

Premierul belgian De Croo a spus că este „pe aceeași pagină” cu Merkel când vine vorba de statul de drept. „Acest lucru ar putea deveni o problemă importantă, dar puteți împiedica să devină o problemă importantă dacă vă angajați (în rezolvare problemei – n.r.)”, a spus el. „Cred că doar a critica și a arăta cu degetul din exterior nu ne va duce nicăieri, așa că trebuie să ne angajăm și să înțelegem care vor fi următorii pași (ai Poloniei)”.

Nord Stream 2

Angela Merkel a avut de-a lungul mandatului său unele opinii diferite de Uniunea Europeană, cum ar fi problema privind alimentarea Europei cu gaz natural rusesc prin conducta Nord Stream 2, care ajunge până în Germania. Oficialii europeni sunt îngrijorați că acest gazoduct ar face Europa dependentă de Rusia pe plan energetic și i-ar putea permite președintelui rus Vladimir Putin să șantajeze statele europene.

În luna august, Merkel a oferit reasigurări Ucrainei că nu va avea de suferit din cauza gazoductului rusesc Nord Stream 2, dar potrivit Kievului discuţiile despre viitorul său ca ţară de tranzit au fost vagi.

În ultima sa vizită la Kiev înainte de a se retrage din funcţia de cancelar, Merkel a spus că „gazele naturale nu trebuie să fie folosite ca armă geopolitică” de către Rusia şi că Germania ar putea impune sancţiuni noi Moscovei, dacă va fi necesar.

„Este important ca Ucraina să rămână un teritoriu de tranzit”, a spus Merkel după discuţii cu preşedintele Volodimir Zelenski.

Ea a solicitat prelungirea acordului de tranzit existent al Ucrainei cu Rusia dincolo de expirarea sa din 2024, adăugând că Germania va sprijini tranziţia treptată a Ucrainei la energia regenerabilă.

De asemenea, în luna iulie, Putin şi Merkel şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu progresul gazoductului Nord Stream 2 dintre ţările lor, transmitea atunci Kremlinul, după anunţul unui acord între Berlin şi Washington cu privire la acest subiect.

Cei doi „lideri sunt satisfăcuţi să vadă că construcţia Nord Stream 2 este pe punctul de a fi încheiată”, a precizat Kremlinul, după o conversaţie telefonică între Vladimir Putin şi Angela Merkel.

Preşedintele rus a salutat, potrivit Kremlinului, „angajamentul” Berlinului de a duce la îndeplinire acest proiect. El a insistat asupra aspectului „pur comercial” al gazoductului, prezentat ca o garanţie pentru aprovizionarea cu energie a Germaniei şi, în general, a Uniunii Europene (UE).

Statele Unite au anunţat miercuri un acord cu guvernul german pentru a pune capăt disputelor legate de acest gazoduct, în centrul unei lupte geopolitice şi economice, opunându-se nu numai Washingtonul şi Berlinul, principalul promotor al proiectului, dar şi europenii între ei și Rusia şi Ucraina.

Sursa foto: Consiliul European