Cancelarul Olaf Scholz recunoaşte că eliberarea unui asasin rus, în schimbul de prizonieri cu Rusia, a fost o decizie dificil de luat, dar aprobată și de opoziția din Germania

Cancelarul german Olaf Scholz a recunoscut joi că a fost o decizie dificilă eliberarea asasinului rus Vadim Krasikov ca parte a schimbului de deţinuţi cu Rusia, transmite News.ro. Acesta, presupus a fi agent al spionajului rus, a fost condamnat la închisoare pe viaţă în 2021 pentru asasinarea unui disident ceceno-georgian, în plină zi, într-un parc din Berlin, în 2019. El era cel mai „preţios” deţinut rus pe care îl avea Occidentul, iar Moscova îşi dorea foarte mult să-l aducă acasă.

Olaf Scholz a vorbit cu reporterii pe aeroportul din Köln/Bonn, unde a venit să-i întâmpine pe deţinuţii germani eliberaţi în cadrul celui mai amplu acord de schimb de acest fel încheiat între Rusia şi Occident după Războiul Rece.

„Nu a fost uşor pentru nimeni să ia această decizie de a deporta un criminal condamnat la închisoare pe viaţă după doar câţiva ani de închisoare”, a mărturisit Olaf Scholz. El a spus că decizia a fost luată de guvernul său de coaliţie „după o analiză atentă” şi că atât el, cât şi liderul opoziţiei, Friedrich Merz, au fost de acord cu ea.

Vadim Krasikov se numără printre ruşii eliberaţi de Occident în schimbul a 15 persoane încarcerate „pe nedrept” în Rusia şi a unui german condamnat la moarte în Belarus, a precizat guvernul german într-un comunicat. Printre persoanele eliberate din Rusia se numără şi reporterul american de la Wall Street Journal Evan Gershkovich.

Liderul rus Vladimir Putin lăsase să se înţeleagă în februarie că îl va elibera pe Gershkovich în schimbul lui Krasikov, referindu-se într-un interviu la o persoană care „datorită sentimentelor patriotice, a eliminat un bandit într-una dintre capitalele europene”.

Dar un astfel de schimb era complicat din punct de vedere politic pentru Germania, având în vedere neruşinarea crimei, comisă în plină zi, la câteva minute de mers pe jos de Parlament şi de Biroul cancelarului de atunci, Angela Merkel.

Olaf Scholz şi-a întrerupt joi seara vacanţa de vară pentru a-i saluta pe unii dintre deţinuţii eliberaţi la sosirea lor pe aeroportul din Köln.

„Această decizie dificilă (de eliberare a lui Krasikov) a fost luată în comun de departamentele implicate şi de coaliţie, după consultări şi analize atente”, a spus Scholz, citat de Reuters. El a adăugat că interesul statului de a executa pedeapsa cu închisoarea a trebuit să fie pus în balanţă cu libertatea oamenilor nevinovaţi închişi în Rusia şi a celor închişi pe nedrept, din motive politice.

„Şi de aceea a fost important pentru noi că avem obligaţia de a proteja cetăţenii germani, precum şi solidaritatea cu Statele Unite”, a explicat cancelarul.

La rândul său, preşedintele american Joe Biden a recunoscut că Germania a trebuit să facă concesii semnificative pentru a se realiza schimbul de deţinuţi.

Înainte de schimbul de joi, unii oficiali germani se temeau că un astfel de acord ar încuraja Rusia să ia ostatici cetăţeni germani în speranţa unor favoruri reciproce.

După reţinerea mai multor cetăţeni germani în Rusia în a doua jumătate a anului 2023 şi la începutul acestui an, Ministerul de Externe de la Berlin şi-a intensificat avertismentele în martie în privinţa călătoriilor în Rusia, spunând că germanii sunt „avertizaţi urgent” să nu meargă acolo. Printre riscurile citate se număra cel al încarcerării arbitrare şi a avertizat în special că Rusia nu recunoaşte drept germani cetăţenii cu dublă cetăţenie ruso-germană, ceea ce s-a întâmplat în cazul a trei dintre cei cinci germani eliberaţi joi din închisorile din Rusia şi Belarus.

Într-unul dintre cele mai mediatizate cazuri de detenţie, aliatul Rusiei, Belarus, l-a condamnat la moarte pe cetăţeanul german Rico Krieger, acuzat de terorism. Krieger a declarat săptămâna trecută, într-un interviu acordat televiziunii de stat Belarus-1, că serviciul de securitate ucrainean SBU i-a spus să fotografieze situri militare din Belarus în octombrie şi să planteze explozibili pe o linie de tren la sud-est de Minsk. Explozibilii au explodat, dar nimeni nu a fost rănit. Nu a fost clar dacă Krieger vorbea sub constrângere în acel moment. Într-un semn al schimbului iminent, preşedintele Belarusului, Aleksander Lukaşenko, l-a graţiat marţi pe Krieger.

În schimbul de joi a fost inclus şi Kevin Lick, un tânăr de 19 ani cu dublă cetăţenie, rusă şi germană, care a fost condamnat în decembrie 2023 la patru ani de închisoare pentru trădare. Lick, cea mai tânără persoană condamnată pentru trădare din istoria Federaţiei Ruse, a fost reţinut pentru că ar fi trimis serviciilor de securitate germane fotografii ale unei unităţi militare vizibile de la fereastra apartamentului său, potrivit organizaţiei non-profit Rights in Russia, care are sediul în Marea Britanie. Lick neagă acuzaţiile, a declarat mama sa într-un interviu acordat revistei Der Spiegel în aprilie.