Cancerul pe rețelele de socializare: una din trei postări conține informații incorecte / Postările eronate au mai mult succes, față de cele care se bazează pe date strict științifice

Un articol publicat în Journal of the National Cancer Institute arată că o treime din cele mai populare articole de pe rețelele de socializare referitoare la terapiile anticancer conțin informații incorecte, relatează Corriere della Sera.

Atât de inexacte, încât sunt periculoase pentru pacienți, deoarece susțin strategii de tratament care pot avea un impact asupra calității vieții pacienților sau chiar le pot scădea șansele de supraviețuire. Nu numai atât, autorii concluzionează că acest conținut „greșit” are mai mult succes: atrage mai multă atenție și este comentat sau împărtășit mai mult decât conținutul care se bazează pe informații strict științifice.

”Rețelele social media sunt instrumente ambigue: la doar câțiva biți distanță găsim informații cu un profil științific foarte ridicat și abisuri pline de știri distorsionate sau de-a dreptul false, dar avem mult loc pentru îmbunătățiri”, subliniază Mattia Garutti, medic oncolog și nutriționist la Centrul de referință în oncologie IRCCS din Aviano (în provincia Pordenone), cu aproape 30 de mii de urmăritori pe Instagram și 38 de mii pe YouTube.

De fapt, Garutti a organizat recent congresul ‘RƏvolution’ împreună cu Manuelita Mazza, care lucrează la Departamentul de Senologie Medicală al Institutului European de Oncologie din Milano și care are peste 10.000 de urmăritori. Congresul a fost dedicat utilizării social media și digitalizării în medicină: ”Sănătatea și medicina se află în centrul transformării digitale și sunt printre termenii cei mai #etichetați pe social media”, explică Mazza.

Social media este o lume în creștere și schimbare rapidă pe care o putem exploata mai mult și mai bine. Cum? Garutti oferă câteva indicii.

„Putem vorbi despre prevenirea cancerului cu curajul de a vorbi și despre incertitudinile și lacunele de cunoaștere ale medicinei moderne”, spune el, „pentru că multe subiecte pur și simplu nu pot fi trasate într-un mod dihotomic, ci necesită o înțelegere a complexității care se află între ele. Pentru că nu mai este vremea paternalismului, ci astăzi mai mult ca oricând este epoca conștientizării. Pentru că, la urma urmei, numai o societate care este capabilă să gestioneze eficient îndoiala are și puterea de a o rezolva”.

De asemenea, este nevoie de incluziune: „Medici, asistenți medicali, cetățeni: fiecare are un rol în construirea bazelor culturale ale societății în care trăim. Oricine citește sau vede ceva pe rețelele de socializare poate deveni un megafon al cunoașterii… sau al dezinformării. Suntem cu toții responsabili.” În mod similar, ar trebui create sinergii între personalitățile publice și lumea științifică: numerele au adesea nevoie de voci care să le spună și, pentru a face acest lucru bine, este necesară coprezența lumii științifice.

Un alt pas cheie: implicarea tinerilor.

„Tinerii de astăzi sunt potențialii pacienți de mâine „, continuă Garutti, „A ne spune acest lucru nu este o poveste tristă, ci o oportunitate uriașă. Unele tipuri de cancer ar putea fi reduse la jumătate printr-un stil de viață corect. Altele ar putea chiar să dispară sau aproape să dispară (cum ar fi cancerul de col uterin datorită vaccinului). A fi eficient în mesajele de sănătate publică cu tinerii înseamnă a construi o societate bazată pe speranță și nu pe dependență de droguri. Și atunci ar trebui să fim blânzi: adevărul și mesajele care pot informa și ajuta nu trebuie să fie strigate”.

Societății Europene de Oncologie Medicală (Esmo), nouă din zece oncologi recunosc rețelele sociale ca având o funcție utilă în oncologie, susține Manuelita Mazza.

În special, oncologii europeni folosesc pe scară largă rețelele sociale precum X (fostul Twitter) și Linkedin pentru a păstra legătura cu alți profesioniști și lideri de opinie.

Poate crea o comunitate științifică puternică pentru a contracara știrile false foarte frecvente despre cancer?

„Lupta împotriva știrilor false trebuie să se bazeze pe apă curată, pe cunoaștere”, răspunde Garutti.

”Dar acest lucru nu este suficient. Informația este doar fundația unei clădiri alcătuită din coloane, arcuri și fresce: adică voci, povești și metode de comunicare inovatoare. Scopul nu este de a distruge casele sumbre ale dezinformării, ci de a le face nelocuite prin construirea unor minunate locuri alternative în care oamenii vor să fie. O comunitate științifică puternică, atentă la social și comunicare, este piatra de temelie necesară pentru a adapta medicina la o lume în schimbare rapidă” spune specialistul.

De asemenea, rețelele de socializare ar putea fi folosite pentru a colecta vocea pacienților: „ascultarea rețelelor de socializare” ne-ar putea permite să explorăm experiența trăită de pacienți, extrăgând informații din ceea ce aceștia postează despre calitatea vieții lor, experiențele lor zilnice și relatările lor despre experiența bolii.

Un experiment care a dus deja la publicarea unui studiu științific.

„Împreună cu alți colegi europeni, am analizat postările (forumuri, bloguri și rețele sociale, cum ar fi twitter) despre cancerul de sân metastatic în 14 țări europene între 2018 și 2020, identificând peste 76 de mii de „conversații””, povestește Mazza. Postările au urmărit traseul pacientului, atingând subiecte de la tratamente și medicamente la teste de diagnostic și examene de reevaluare. Au reieșit teme-cheie legate de eficacitatea (sau nu) tratamentelor, de supraviețuirea prelungită și de calitatea vieții aferente, de consecințele efectelor secundare ale tratamentului și de impactul financiar și social.

Social-media poate, pe scurt, să deschidă o nouă fereastră și asupra experienței pacientului”, spune medicul.