Când coronavirusul infectează și libertatea presei în lume

Obstrucții și intimidări. Jurnaliști amenințați, uneori arestați și media cu botniță. Reduceri de salarii, pierderi de venituri, de prime sau suprimarea locurilor de muncă. De ziua internațională a libertății presei, constatarea este clară: pandemia de Covid-19 afectează și presa din lumea întreagă. Desigur, jurnaliștii sunt mai puțin expuși decât pot fi infirmierii și medicii, dar și ei sunt afectați de o netă deteriorare a condițiilor de muncă.

Sondaj cu peste 1.300 de jurnaliști

Intervievați în plină criză a Covidi-19, 1308 jurnaliști din 77 de țări au răspuns în cadrul noului sondaj al Federației Internaționale a Jurnaliștilor (FIJ), prima organizație mondială a profesiei. Și concluziile sondajului sunt mai curând îngrijorătoare.

Potrivit acestui nou sondaj, 75% dintre respondenți au fost afectați de restricții în munca lor sau s-au confruntat cu obstrucții și intimidări în timpul realizării de reportaje pe tema Covid-19. Două treimi dintre jurnaliștii salariați și independenți au fost de asemenea victime ale unor reduceri salariale, ale unor pierderi de venituri sau de prime, ale desființării de locuri de muncă și au constatat o deteriorare a condițiilor lor de muncă.

Sondajul a mai arătat că în urma pandemiei de Covid-19, peste jumătate dintre jurnaliști suferă de stres și de anxietate. Peste un sfert dintre ei nu beneficiază de echipamentele esențiale pentru a munci în siguranță de acasă, în vreme ce unul din patru nu are echipament de protecție pentru a lucra pe teren. În sfârșit, zeci de jurnaliști au fost arestați, dați în judecată sau agresați.

Nesiguranță pentru jurnaliști

Întrebați despre starea libertății presei în țara lor, marea majoritate a jurnaliștilor a declarat că situația s-a înrăutățit o dată cu criza. De asemenea, un număr mare a deplâns consecințele pandemiei asupra calității muncii jurnaliștilor: pierderea de locuri de muncă, scăderea orelor suplimentare /plătite/ și a mijloacelor /de muncă/ sunt tot atâtea obstacole pentru o acoperire adecvată a pandemiei.

În multe țări, lipsa protecției sociale și a condițiilor de muncă decente îi descurajează de asemenea pe acești profesioniști. O jurnalistă din Grecia, care preferă să rămână anonimă, declara: “Muncesc mai mult, dar câștig mai puțini bani și proprietarul ziarului pentru care lucrez ne datorează, mie și colegului meu, salariul pe mai mult de șapte luni. Și guvernul nu dă niciun răspuns”.

Acces dificil la informații

Mulți jurnaliști s-au plâns și de atacurile crescânde contra libertății media. Aproape un jurnalist din patru a declarat că a întâmpinat dificultăți pentru a avea acces la informații provenind de la guvern sau din alte surse oficiale. Mulți au declarat că au fost atacați verbal de personalități politice.

Alții s-au plâns de restricțîi impuse la conferințele de presă sau de dificultăți de a circula în timpul crizei, și asta în ciuda legitimației de presă. Unii au arătat că spațiul acordat subiectelor legate de Covid-19 a dus la ignorarea altor probleme la fel de importante. În opinia unei jurnaliste din Brazilia, “Guvernul federal disprețuiește jurnaliștii. Atacă presa în fiecare zi pentru informațiile pe care le publică, ne discreditează și ne umilește”.

În opinia secretarului general al FIJ, Anthony Bellanger: “Rezultatele acestui nou sondaj mondial al FIJ arată din nou că libertatea presei este peste tot în declin, că jurnalismul suferă tăieri clar periculoase chiar în momentul în care accesul la informație și la un jurnalism de calitate este crucial. Jurnalismul este un bun public, merită sprijinul cetățeanului și trebuie să se pună capăt oricărei obstrucționări și oricărui amestec politic”.

Turcia și jurnaliștii

Dacă există o țară arătată cu degetul în mod regulat pentru cum îi tratează pe jurnaliști, aceasta e Turcia. Sunt luni de zile, chiar ani, de când unii jurnaliști sunt în închisoare. Potrivit Amnesty Internațional: “situația deja dramatică – aceasta este țara din lume care încarcerează cei mai mulți jurnaliști – s-a agravat și mai mult în pandemia de Covid-19, jurnaliștii devenind ținte sub pretextul luptei împotriva dezinformării”.

Și Amnesty Internațional dă câteva exemple recente: “Fostul redactor-șef al Halk TV, Hakan Aygün, a fost pus în detenție preventivă pe 4 aprilie din cauza postărilor sale pe Facebook și Twitter care criticau faptul că președintele Erdogan comunica un număr de cont pentru donații destinate să ajute lupta contra pandemiei”.

Aygün nu este singurul jurnalist anchetat: „Prezentatorul Fox TV, Fatih Portakal, face obiectul unei anchete pentru ‘insultarea președintelui’ și pentru ‘atentat deliberat la reputația’ băncilor pentru un tweet în care compara apelul la ajutor pentru COVID-19 cu taxele suplimentare percepute în timpul războiului de independență de la sfârșitul primului război mondial”, mai precizează organizația neguvernamentală care adaugă că pe 18 martie: “redactorul șef al SES Kocaeli a fost arestat în urma publicării unui articol referitor la moartea de COVID-19 a două persoane într-un spital local. Directorul ziarului a fost convocat de autorități a doua zi. Ambii au fost întrebați despre sursele lor din spital și amândoi au fost supuși la presiuni ca să oprească reportajele pe această temă”.

Pe 13 aprilie, o nouă lege care permite eliberarea anticipată și condiționată a maximum 90.000 de deținuți a fost prezentată în Parlament. Aceste noi măsuri nu au permis eliberarea mai multor categorii de persoane, în special a celor condamnate în virtutea legilor antiteroriste sau a crimelor împotriva statului, ceea ce înseamnă că mulți jurnaliști încarcerați nu vor fi eliberați.

Cenzură și publicații închise

ONU denunță de altfel reprimarea informației și a media de la începutul actualei crize.

Michelle Bachelet, Înaltul-Comisar al ONU pentru drepturile omului, a criticat țările care profită de criza sanitară pentru a aresta jurnaliști și a pune botniță presei independente.

“O informație credibilă, fiabilă, este o linie a vieții pentru noi toți”, a explicat ea, citând organizația International Press Institute (IPI) potrivit căreia 130 de cazuri de atentat la drepturile presei au fost recenzate în lume de la apariția epidemiei în China, la sfârșitul lui 2019. Este vorba în special de cenzură, limitarea accesului la informație și dispoziții legale contra dezinformării considerate excesive.

Aproape 40 de jurnaliști au fost arestați și cercetați pentru că au pus la îndoială gestionarea pandemiei de țările lor sau bilanțul oficial al numărului de cazuri și de decese, unii jurnaliști au dispărut și unele media au fost închise. Pe de altă parte, înaltul comisar regretă că declarațiile unor lideri “au hrănit un context ostil” față de jurnaliști, punându-le în pericol securitatea și ducând la degradarea condițiilor lor de muncă. Avându-l în vizor pe Donald Trump, președintele Statelor Unite.

Sursa: RTBF / Traducere: Gabriela Sîrbu (Rador)