Candidații Dreptei Unite la Constanța. Primărie: Fostul ministru USR al Justiției Stelian Ion, a cărui demitere a rupt alianța cu PNL/ Consiliul Județean: Claudiu Palaz, în administrație din anii ’90, controversat, cu doctorat luat în timp ce era prefect și studii postuniversitare la Colegiul Național de Apărare

Alianța Dreapta Unită și-a anunțat, miercuri, candidații la Primăria și Consiliul Județean Constanța. Deputatul Stelian Ion, fost ministru USR al Justiției în Guvernul Florin Cîțu, a cărui demitere din funcție a dus la ruperea alianței cu PNL, va candida la primărie. Acesta va face echipă cu fostul prefect și actual consilier județean Claudiu Palaz, șeful PMP Constanța, care este în administrația locală din anii ’90.

• Alianța Dreapta Unită este formată din USR, Forța Dreptei și PMP, conduse la nivel central de Cătălin Drulă, Ludovic Orban, respectiv Eugen Tomac, însă asocierea la Constanța cu Claudiu Palaz (liderul local al PMP) a stârnit nemulțumiri puternice în rândul organizațiilor locale USR și FD, conform surselor politice consultate de Info Sud-Est. Decizia ca Palaz să fie candidatul alianței la Consiliul Județean, în tandem cu Stelian Ion la primărie, a fost impusă de la centru, în urma unei înțelegeri Drulă-Tomac, conform acelorași surse. Ludovic Orban s-a opus candidaturii lui Claudiu Palaz și ar fi înaintat celorlalți lideri ai alianței un sondaj care ar fi arătat că Palaz are cea mai mare cotă negativă la nivel local, însă ceilalți doi lideri din alianță nu ar fi ținut cont de nemulțumirile liderului FD și ale celor din teritoriu.

Stelian Ion (46 de ani) este de profesie avocat și a mai candidat o dată la Primăria Constanța, în 2020, tot împotriva actualului primar PNL, Vergil Chițac. Stelian Ion a ieșit pe locul doi, cu doar câteva mii de voturi în urma lui Chițac, după cea mai încordată și imprevizibilă cursă electorală pentru funcția de primar al Constanței, din 1996 încoace. Stelian Ion a candidat cu un discurs anti-Mazăre/Chițac, anticorupție și partide vechi, dar și împotriva dezvoltării imobiliare haotice a orașului.

Înainte să intre în politică, Stelian Ion a activat în Asociația Verde Urban prin care a încercat să oprească proiectele imobiliare pe care le considera abuzive sau ilegale, pe unele dintre ele reușind să le oprească în favoarea spațiilor verzi. Din 2016 este deputat în Parlamentul României, în Comisia Juridică, iar la alegerile generale din 2020 a obținut un al doilea mandat de parlamentar.

În decembrie 2020, a devenit al patrulea ministru pe care l-a dat Constanța și primul din afara PSD (după Nicolae Nemirschi, Mircea Titus Dobre și Felix Stroe). Stelian Ion a condus Ministerul Justiției în perioada 23 decembrie 2020 – 1 septembrie 2021, în Guvernul PNL-USR condus de liberalul Florin Cîțu. El a fost al doilea ministru pe care Cîțu l-a schimbat din Executiv, după Vlad Voiculescu la Sănătate, fapt care a dus la ruptura alianței și ieșirea USR de la guvernare.

În campania electorală din 2020, Stelian Ion a făcut obiectul a două controverse: una legată de activitatea de avocat din anii 2000, o alta referitoare la o garsonieră pe care a obținut-o tot în aceeași perioadă de la Agenția Națională pentru Locuințe (ANL). Fostul ministru al Justiției a venit cu explicații în ambele cazuri și a acuzat PNL că denaturează adevărul pentru a transforma cele două secvențe în subiecte de campanie.

Stelian Ion a fost acuzat că în 2005-2006 a fost asociat cu Ioana Focșa, avocata lui Radu Mazăre, și că l-a reprezentat pe fostul primar în instanță. Ion a explicat că nu a fost reprezentantul principal al lui Mazăre și că, fiind la început de carieră, nu își putea selecta clientela, dar și că la vremea aceea nu erau cunoscute faptele de care fostul primar a fost acuzat ulterior de DNA. Ion a mai spus că nu a primit alte beneficii cu excepția onorariului de 1500 de lei care era trecut în contract.

Într-o altă secvență, Ion a fost acuzat că a falsificat documente privind o dizabilitate medicală pentru a primi o garsonieră prin programul ANL, în anul 2004. Deputatul USR a publicat documente care atestau că suferea de afecțiuni medicale care îl îndreptățeau să primească o locuință prin programul de stat (locuințele ANL erau râvnite de tineri pentru o serie de privilegii: erau spațioase, de obicei plasate în zone bune ale localităților și se închiriau în schimbul unor sume convenabile, n.red.).

Controversele din jurul lui Palaz

Claudiu Palaz (53 de ani), actualul candidat al Alianței Dreapta Unită pentru Consiliul Județean Constanța, a intrat în administrația locală în 1996, în funcția de consilier juridic în primăria condusă la acea vreme de primarul PD Gheorghe Mihăieși, conform Info Sud-Est. Palaz a ajuns ulterior secretar general al Prefecturii Constanța, în timpul Guvernului Adrian Năstase (PSD), iar apoi subprefect și prefect. Ulterior a fost vicepreședinte al Consiliul Județean (2016-2020), iar în prezent este consilier județean. Cu excepția unei scurte perioade în care a lipsit din viața publică, Palaz a fost în administrația locală aproape trei decenii și a trecut prin două partide.

Palaz a fost apropiat de tandemul Elena Udrea – Traian Băsescu și de nucleul dur din fostul PD, dar a avut relații apropiate și cu oameni din PSD, fiind considerat în unele medii politice liantul dintre cele două partide în epoca Mazăre – Constantinescu. Însă în spațiul public, Palaz și tandemul Mazăre -Constantinescu se aflau în conflict și se amenințau cu plângeri la DNA.

Din punct de vedere al studiilor, Palaz a absolvit trei masterate în 4 ani, în universități din trei localități diferite (Constanța, Baia Mare, București), unde a studiat trei domenii diferite (toate în perioada 2000-2004, în timp ce a absolvit și alte șase cursuri de specialitate și lucra în Prefectura Constanța). A susținut și un doctorat (2006-2011, la Facultatea de Drept a Universității București, în domeniul Drept Constituțional, în timp ce era prefect), urmat de un curs postuniversitar (”Securitate și bună guvernare”, la Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”) și alte șapte cursuri de specialitate.

În ce privește averea, Palaz nu are trecute bunuri în ultima declarație depusă în 2023, cu excepția a două mașini cumpărate în 1992 și 1995 și acțiuni la o plajă pe numele soției. La capitolul venituri, Palaz a notat indemnizația de consilier județean, de 13.140 lei pe an. Are un credit de 65.000 de euro scadent în 2032.

În schimb, părinții lui Palaz (tatăl defunct în iunie 2022) au strâns o avere importantă, fiind proprietarii unui conac și ai unei ferme în comuna constănțeană Deleni și ai mai multor terenuri din județul Constanța. De menționat este că Palaz locuiește într-o vilă pe malul mării și conduce un autoturism de lux.

Una dintre secvențele imobiliare controversate din familia Palaz datează din 2008, cunoscută pe plan local drept ”terenul de la Piciorul Podului”. Tatăl lui Palaz a făcut un profit de 2,5 milioane de euro în urma unei tranzacții puse sub semnul întrebării în presa vremii: se pregătea demararea unui proiect amplu de infrastructură în Portul Constanța care avea ca scop construirea unui pod rutier peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, pentru a oferi o alternativă mai accesibilă pentru transporturile efectuate între Portul Constanța și Portul Constanța Sud Agigea.

În 11 iunie 2008, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a depus o cerere de eliberare a certificatului de urbanism pentru podul rutier care urma să fie construit peste canal. Trei săptămâni mai târziu, tatăl subprefectului Palaz de la acea vreme (care avea acces la aceste informații) a cumpărat cu 2,6 euro/mp fix parcela pe care urma să fie construit obiectivul.

Alte două săptămâni mai târziu, la 21 iulie 2008, Primăria Agigea a eliberat certificatul de urbanism, iar la scurt timp tatăl lui Palaz a vândut parcela respectivă cu un preț de 20 de ori mai mare către Trans Pec Leasing Galați (aflată în sfera de influență a fostului șef al Camerei Deputaților, democrat-liberalul Mircea Toader), înregistrând un profit de 2,5 milioane de euro.

Un alt episod controversat este Dosarul ANRP 4, în care Dorin Cocoș a declarat procurorilor DNA că Horia Simu ar fi ajuns la Claudiu Palaz prin intermediul consilierului prezidențial Daniel Andrei Moldoveanu. Totodată, Dorin Cocoș a mai povestit procurorilor că fostul prefect Palaz ar fi contribuit la retrocedarea ilegală a terenului de 25 de hectare din cartierul constănțean Anadalchioi, în urma căreia fosta șefă a ANRP, Crinuța Dumitrean, prietenă a Elenei Udrea, a fost condamnată în primă instanță la 6 ani și 3 luni de închisoare, iar apoi a scăpat de o sentință definitivă din cauza prescripției în urma deciziei CCR (instanța a dispus recuperarea sumei de 400.000 de euro). Claudiu Palaz a declarat că, în calitate de prefect, înainta documentele către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Numele lui a mai apărut în cel puțin trei alte dosare legate de retrocedări. Unul dintre ele este dosarul Retrocedărilor în care Radu Mazăre a fost condamnat definitiv: În anul 2004, atât prefectul de atunci, Gheorghe Martin, cât și secretarul general Claudiu Palaz au dat aviz de legalitate pentru decizia primarului Radu Mazăre de a restitui ilegal (conform deciziei definitive ÎCCJ) terenuri extrem de valoroase din Constanța către Cristi Borcea și alți beneficiari, în detrimentul Academiei Române, proprietara terenurilor respective.

Un alt dosar în care a fost menționat numele lui Claudiu Palaz este cel în care primarul din comuna Valu lui Traian (actual candidat PNL la Consiliul Județean, contracandidat al lui Palaz) și fostul prefect Dănuț Culețu au fost trimiși în judecată de procurorii DNA pentru retrocedări ilegale. Fostul prefect Dănuț Culețu și primarul Florin Mitroi erau acuzați de procurori că ar fi contribuit la retrocedarea ilegală a peste 650 hectare de teren care aparțineau Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Valu lui Traian. La acea vreme, în 2006, Claudiu Palaz era subprefect și și-ar fi pus semnătura pe documentul care ar fi atestat restituirea, în locul prefectului Dănuț Culețu. Claudiu Palaz a fost martor în dosar și a refuzat, de-a lungul timpului, să comenteze episodul retrocedărilor din comuna Valu lui Traian. Mitroi și Culețu au fost achitați definitiv în 2021.

Un alt dosar în care a apărut numele lui Claudiu Palaz este cel întocmit în urma unei tranzacții imobiliare din orașul Năvodari. Fostul primar PSD Nicolae Matei (condamnat definitiv pentru corupție) ar fi vândut terenuri la prețuri subevaluate și ar fi acordat loturi unor persoane transformate peste noapte în „cetățeni de onoare” ai Năvodariului pe vremea când prefectul județului era Claudiu Palaz. Acesta din urmă nu ar fi verificat legalitatea hotărârilor Consiliului Local Năvodari sau ale documentelor prin care Nicolae Matei dispunea aceste tranzacții și nu ar fi atacat niciuna dintre deciziile fostului edil din Năvodari.

Palaz s-a remarcat pe plan local în anii 2010-2011 prin închiderea magazinelor ”de vise” (care vindeau ”droguri legale”) și prin oprirea vânzării Cazinoului de pe faleza Constanței, de către administrația Mazăre.