“Candidatul la președinție, Călin Georgescu, a mimat foarte inteligent imaginea bărbatului puternic și frumos, poartă haine țărănești, călărește în munți, vorbește despre Dumnezeu. Codreanu a făcut toate cele de mai sus cu efect fatal”

Tessa Dunlop, istoric și publicist britanic, a realizat recent un scurt film documentar despre liderul fondator al Mișcării legionare din perioada interbelică, Corneliu Zelea Codreanu. Postat pe You Tube filmul coincide cu alegerile prezidențiale și cu campania electorală în care imaginea liderului legionar a constituit un model folosit de mai mulți candidați. Tessa Dunlop a acordat un interviu la G4Media pe această temă.

De ce ați simțit nevoia să realizați acest videoclip acum?

Din punct de vedere istoric, România a avut o perioadă grea. Când ați apărut în „lumea liberă” în 1989, nu numai că a trebuit să vă confruntați cu asocierea cu Ceaușescu, dar și cu infamia acelor teribile case de copii abandonați. Înțeleg setea din România pentru modele pozitive din istorie. Am fost martor la asta când am realizat un mini serial despre personalități românești, de exemplu Constantin Brâncuși, Nicolae Grigorescu, etc.

Cu toate acestea, singura modalitate prin care o țară progresează cu adevărat este de a-și aborda demonii. Acest lucru este întotdeauna dureros. Am experimentat-o în Marea Britanie în ceea ce privește trecutul nostru imperial și sclavia. Nu cred că sunt mulți în Marea Britanie care nu sunt conștienți de rolul nostru în comerțul cu sclavi și de impactul acestuia. Din multe motive lesne de înțeles (nu în ultimul rând paralizia sub comuniști), România nu este încă acolo în ceea ce privește trecutul său. Am vrut să fac un mini-film ușor accesibil care să treacă prin misticismul și romantismul perioadei interbelice și să spună cum a fost.

Vedeți o influență a lui Codreanu și Mișcarea Legionară în România de astăzi?

Fie că sunt deliberate sau nu, există ecouri clare care se regăsesc în situația dumneavoastră actuală și în acea perioadă. Candidatul la președinție, Călin Georgescu, a mimat foarte inteligent imaginea bărbatului puternic și frumos, poartă haine țărănești, călărește în munți, vorbește despre Dumnezeu, canalizează limbajul și referințele creștin-ortodoxe, se referă la „tineri” și la „popor”.

Codreanu a făcut toate cele de mai sus cu efect fatal. De asemenea, Codreanu a fost vag cu privire la obiectivele sale finale (deși întotdeauna a fost clar cu privire la ura sa față de evrei). Spiritualitatea minunată a populației românești, care i-a făcut să treacă prin atâtea momente grele, îi face, de asemenea, susceptibili la o mișcare politică mai mistică, în stil romantic. Una care se propovăduiește a fi curată, cinstită și pentru popor. Dar istoria ne spune că această mască este invariabil doar atât, o mască.

Credeți că există o în România o atracție pentru extrema dreaptă? 

Nu este o coincidență faptul că în acest moment România se simte amenințată, cu un mare război la porțile sale. La fel și în perioada interbelică, România se simțea amenințată la aproape fiecare graniță. Dar, spre deosebire de atunci, astăzi sunteți înconjurați la vest de prieteni, iar prietenii au nevoie de un tratament corect, ceea ce înseamnă cheltuieli pentru apărare în egală măsură pentru a proteja întreaga Europă. Aceste tipuri de mesaje sunt mai greu de vândut unei populații dornice de o viață mai ieftină, mai ușoară, dornică să creadă un mesaj pro-românesc mai simplu. Dar credeți-mă pe cuvânt, (trăind consecințele Brexit-ului Marii Britanii), suntem mai puternici împreună!

Văd rata uluitoare de progres. Înțeleg și că sub Ceaușescu experimentul cu un brand de comunism național a fost un dezastru…. Motiv pentru care România a rezistat până acum atracției extremei drepte în care a căzut Ungaria și, pentru o vreme, Polonia. Cred că peste 30 de ani poate memoria acelui experiment comunist de tip național s-a estompat, unii alegători nici măcar nu l-au trăit…..

Spuneți-ne câteva lucruri despre dumneavoastră

Întotdeauna am adorat România. Am ajuns la vârsta de 18 ani pentru a lucra în Siret, la granița cu Ucraina, am lucrat în cel mai mare orfelinat în 1992. Așa că înțeleg dificultățile prin care a trecut România.

Mi-am studiat doctoratul în relațiile româno-britanice între 1907 și 1919. Înțeleg complexitatea alianțelor trans-europene și dificultățile acestor relații dintr-o perspectivă est-europeană. De asemenea, sunt conștientă de faptul că atât atunci, cât și acum, eforturile României pentru democrație au fost ușile timpurii, au avut nevoie de protecție. Între războaie, aceste eforturi au fost prea ușor anihilate. Cunoașterea a ceea ce s-a întâmplat atunci cred că poate preveni repetarea aceleiași greșeli. Așa cum am spus, România este o țară total de nerecunoscut în comparație cu începutul anilor 1990. Pentru a înțelege nivelul progreselor realizate, uitați-vă peste graniță la Republica Moldova, care, din păcate, nu face parte din NATO sau Uniunea Europeană.

Puteți vedea filmul realizat de Tessa Dunlop AICI