Adrian Stănică, directorul Institutului de Geologie și Geoecologie Marină: Putem ucide Marea Neagră foarte rapid, dacă permitem o dezvoltare economică masivă fără să ne uităm la mediu

Cercetătorii în geoecologie marină din România lucrează, alături de oamenii de știință din alte 14 state, pentru a aduna și armoniza toate datele științifice existente cu privire la Marea Neagră. Date care să fie deschise tuturor utilizatorilor, cu informații despre calitatea apei, dinamica apelor în Marea Neagră, impactul asupra țărmului, potențialul pentru energii regenerabile, potențialul vântului, a declarat pentru Edupedu.ro directorul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România (GeoEcoMar), Adrian Stănică.

Datele fac parte din proiectul de cercetare DOORS (Developing Optimal and Open Research Support for the Black Sea), proiect european în valoare de 9 milioane de euro, finanțat prin Programul Cadru Orizont 2020 al Comisiei Europene.

„Dacă permitem o dezvoltare economică masivă fără să ne uităm la mediu, putem ucide Marea Neagră foarte rapid. Deci riscul potențial e uriaș, dacă începem să dezvoltăm fără să ne uităm la starea ecosistemului. Starea acestuia e un pic mai bună [decât în urmă cu 20 de ani – N.Red.], dar tot este foarte fragilă. Recăderea poate fi rapidă dacă nu avem un control permanent asupra resurselor“, a declarat pentru Edupedu.ro directorul general al Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România, Adrian Stănică.

Acesta a amintit că „Marea Neagră la începutul anilor ’90 era cât pe ce să fie declarată mare moartă, asta din cauza presiunilor uriașe din perioada comunistă“. „Față de acum 30 de ani, se fac mult mai multe eforturi pentru a avea un mediu mai curat. Dar să fim serioși, dacă permitem o dezvoltare economică masivă fără să ne uităm la mediu, putem ucide Marea Neagră foarte rapid. Deci riscul potențial e uriaș, dacă începem să dezvoltăm fără să ne uităm la starea ecosistemului. Starea acestuia e un pic mai bună, dar tot este foarte fragilă. Recăderea poate fi rapidă dacă nu avem un control permanent asupra resurselor“, a avertizat directorul Institutului de Cercetare GeoEcoMar.

Într-un interviu acordat Edupedu.ro în deschiderea conferinței „Viitorul Mării Negre – știință, prosperitate și oameni“, organizată de GeoEcoMar în perioada 23-24 aprilie la București, Adrian Stănică a vorbit despre obiectivele proiectului european DOORS. Proiectul este condus de România, prin Institutul Național de Geologie și Geoecologie Marină din România (GeoEcoMar), Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și ONG-ul Mare Nostrum, iar în el sunt implicate institute de cercetare din Bulgaria, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Moldova, Olanda, Spania, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, precum și instituții pan-europene.

Rep: Care sunt până acum rezultatele proiectului DOORS?

Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar: Avem trei direcții mari de lucru în proiect. Prima direcție este de a stabili un limbaj comun în cercetare, pentru că sunt șase țări. Rusia a fost foarte din proiect, iar când a început invazia în Ucraina au fost eliminați din proiect. Din punct de vedere științific, avem metodologii diferite și de aceea o primă direcție majoră este de a ajunge să ne armonizăm metodologiile, metodele de lucru și seturile de date științifice despre Marea Neagră, iar aceste date științifice să le putem deschide tuturor utilizatorilor și cetățenilor interesați printr-un dispozitiv pe care noi îl numim un sistem al sistemelor care să permită compararea de date din diferite surse.

• Citește declarațiile integrale pe Edupedu.ro