Cantitatea de praf din atmosferă s-a redus uşor în 2023, conform OMM

Cantitatea de praf din atmosferă s-a redus uşor în 2023, a anunţat vineri Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), care a avertizat că gestionarea deficitară a mediului creşte riscul de furtuni de nisip şi de praf, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

În fiecare an, aproximativ 2.000 de milioane de tone de praf intră în atmosferă, ‘întunecând cerul şi deteriorând calitatea aerului” în regiuni care pot fi situate la mii de kilometri distanţă şi, de asemenea, „afectând economiile, ecosistemele, vremea şi clima”, a avertizat OMM.

În 2023, concentraţia medie de praf la suprafaţă a fost uşor mai redusă comparativ cu anul 2022, în principal ca urmare a scăderii emisiilor de praf în Africa de Nord, Peninsula Arabică, nordul Indiei, centrul Australiei, platoul iranian şi nord-vestul Chinei, se arată în raport.

Cu toate acestea, agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a subliniat că „media anuală a concentraţiilor de praf la suprafaţă în vestul Asiei Centrale, nordul Chinei Centrale şi sudul Mongoliei a fost mai mare în 2023 comparativ cu 2022”.

Cea mai violentă furtună de nisip a anului, potrivit OMM, a fost cea care a măturat Mongolia şi nordul Chinei în luna martie, când vânturile violente şi praful au dat cerului o culoare portocalie îngrijorătoare. Această furtună „a condus la o deteriorare spectaculoasă a calităţii aerului”, a subliniat organizaţia.

OMM a explicat că „furtunile de nisip şi de praf au un impact major asupra mediului, economiei şi sănătăţii” şi că „gestionarea deficitară a terenurilor şi a apei agravează această problemă”.

Impactul uman

„Datele ştiinţifice arată că activităţile umane au un impact asupra furtunilor de nisip şi de praf. Spre exemplu, creşterea temperaturilor, seceta şi o mai mare evaporare duc la o scădere a umidităţii solului”, a afirmat şefa OMM, Celeste Saulo, citată într-un comunicat.

Praful poate fi purtat de vânt pe distanţe mari. Deşi este în principal un fenomen natural, activitatea umană contribuie la acesta.

„Trebuie să fim vigilenţi în faţa degradării continue a mediului şi a schimbărilor climatice, atât în prezent, cât şi în viitor”, a declarat Celeste Saulo.

„Asociat cu gestionarea deficitară a terenurilor, acest lucru favorizează mai multe furtuni de nisip şi de praf”, a insistat şefa OMM.

Condiţiile atmosferice modificate acţionează ca un motor, iar „intensitatea (furtunilor, n.r.) creşte, la fel şi frecvenţa lor”, a avertizat Sara Basart, cercetător-şef în cadrul OMM, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Geneva.

Reducerea suprafeţelor acoperite de gheaţă în regiuni precum Scandinavia şi Islanda expune noi soluri, care la rândul lor devin surse de furtuni de nisip şi de praf, a explicat Basart.

OMM a subliniat, însă, că aportul de praf în oceane are consecinţe pozitive pentru ecosistemele marine, conform unui raport recent, care a arătat că depozitele de praf saharian din Oceanul Atlantic furnizează fier şi fosfor, care stimulează dezvoltarea fitoplanctonului.

De-a lungul lanţului trofic, de la peşti mici până la prădători mari, aceste sedimente „aduc beneficii ecosistemului marin în ansamblu”, a concluzionat raportul.

La 12 iulie este marcată Ziua internaţională pentru combaterea furtunilor de nisip şi de praf.