Cantităţile de deşeuri generate de şantiere sunt aproximativ egale cu cele generate de populaţie şi agenţi economici (specialist)

Cantităţile de deşeuri generate de şantiere sunt aproximativ egale cu cele generate de populaţie şi agenţi economici, iar pe partea de construcţii am rămas foarte în urmă pe colectare separată şi reciclare, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, directorul general al RER Ecologic Group, Radu Merica.

„În zona colectării separate şi a reciclării, pe partea de construcţii, am rămas foarte în urmă. În toate zonele s-au dezvoltat, s-au implementat soluţii care de care mai năstruşnice, cu puncte de colectare digitalizate, cu subterane, supraterane. Orice primar a avut un câmp de joacă, inventând tot felul de soluţii şi asta ne-a dus cumva mai departe. Doar în construcţii nu. Aici sunt cantităţi foarte mari. Cantităţile generate de şantiere sunt aproximativ egale cu tot celălalt deşeu al României. Dacă ar fi să împărţim „jumate-jumate”, o parte generează populaţia, agenţii economici, şi cealaltă jumătate este de pe şantiere. 

Problema e relativ complicată şi de aceea nimeni nu prea ştie de unde s-o apuce, însă e o problemă vizibilă. Când vorbim de economia circulară, în primul rând ne gândim la toate gropile ilegale pe care le vedem din tren, din avion când aterizăm. E o întreagă industrie ilegală şi dacă daţi pe Internet căutare „România, Italia, deşeuri” o să găsiţi 800.000 de link-uri, inclusiv ale unor cetăţeni de-ai noştri care s-au privatizat în Italia, de exemplu, şi şi-au făcut mici gropi ilegale aşa cum au învăţat acasă. Trebuie să facem cumva să dispară toate depozitele acestea ilegale care sunt vizibile, deranjează şi mai şi poluează”, a explicat Merica, la conferinţa „Pria Circular Economy and Construction”, organizată de PRIAevents.

Specialistul a menţionat, totodată, că nu există standarde care să spună despre materialul de construcţii „când este reciclat, când este valorificat, ce condiţii să îndeplinească”.

„Înţeleg că nici la nivel european nu există norme clare. De exemplu, molozul care e cu de toate, când trebuie valorificat, când e de reciclat? E mai simplu la beton, că e acelaşi agregat. Amesteci cu nu ştiu cât la sută şi se consideră reciclat în baza unei certificări, a unei omologări. 

Un alt aspect complicat la deşeurile din construcţii este că pe toată durata de viaţă a clădirii, de la prima săpătură până la demolare, ai tot felul de deşeuri. Trebuie să existe o meserie nouă sau trebuie să existe competenţă a celor care sunt, astăzi, implicaţi în şantiere – şeful de şantier, proiectantul, verificatorul. Deci, în momentul în care ai săpat prima groapă, deja ai un deşeu. Orice deşeu are şi un cod… Cine îl duce, cine îl analizează, cum poate fi valorificat ? E o chestiune care rămâne, de multe ori, la latitudinea agenţiilor de mediu”, a spus Radu Merica.

Acesta a adăugat că trebuie implementat un program de training pentru consumatori, prin care să cunoască detalii importante despre cum se reciclează deşeurile din construcţii.

„Şi aici văd puţin şi responsabilitatea producătorilor de materiale de construcţii. Toţi vor să vândă, dar în momentul în care vinzi ceva, ce se întâmplă mai departe? În cadrul procesului de vânzare trebuie să pui undeva pe broşură şi soluţia de eliminare-valorificare a deşeului. Trebuie explicat omului: ăsta este din PVC şi resturile care-ţi rămân nu le arunca la gunoi, nu le lăsa în ploaie, ci pune-le într-un container separat”, a afirmat reprezentantul RER.

Reprezentanţi ai autorităţilor şi ai organizaţiilor profesionale au participat, marţi, la o nouă conferinţă PRIAEvents, dedicată economiei circulare în sectorul construcţiilor.