Capitala diamantelor. O clădire din India depășește Pentagonul: peste 7, 1 milioane metri pătrați de spațiu/ Proiectul va găzdui tăietori, lustruitori și comercianți / Aici sunt tăiate aproximativ 90% din diamantele planetei

Orașul belgian Antwerp este cunoscut ca fiind centrul mondial al comerțului cu diamante, în timp ce majoritatea pietrelor brute sunt extrase din Rusia sau Africa. Dar la aproximativ 150 de mile nord de Mumbai, India, se află o capitală a pietrelor prețioase mai puțin cunoscută: Surat, unde sunt tăiate aproximativ 90% din toate diamantele planetei.

Acum, orașul din statul Gujarat are o clădire record pentru a găzdui industria sa mamut, relatează CNN.

Bursa de diamante din Surat, recent inaugurată, este prezentată ca o „destinație unică” pentru peste 65.000 de profesioniști în domeniul diamantelor, inclusiv tăietori, lustruitori și comercianți. Cu o succesiune de nouă structuri dreptunghiulare care se extind din – și sunt interconectate prin – o „coloană vertebrală” centrală, complexul de 15 etaje a fost construit pe mai mult de 35 de acri de teren.

Arhitecții centrului de tranzacționare spun că acesta cuprinde peste 7,1 milioane de metri pătrați de spațiu, ceea ce ar însemna că a depășit Pentagonul ca fiind cea mai mare clădire de birouri din lume.

Proiectul urmează să își întâmpine primii ocupanți în noiembrie, după patru ani de lucrări de construcție, dintre care doi au fost împiedicați de întârzieri legate de Covid. Se așteaptă ca acesta să fie inaugurat oficial în cursul acestui an de către prim-ministrul indian Narendra Modi, care s-a născut în Gujarat și a fost anterior ministru șef al statului.

Ar putea aceste turnuri de purificare a aerului să rezolve problema poluării din India?

Noile fotografii, împărtășite în exclusivitate cu CNN, oferă o privire asupra podelelor de marmură și a atriumurilor pline de lumină care conectează peste 4.700 de spații de birouri, care pot fi folosite și ca mici ateliere pentru tăierea și lustruirea diamantelor. Dezvoltarea de 32 de miliarde de rupii (388 de milioane de dolari) găzduiește, de asemenea, 131 de lifturi, precum și facilități de luat masa, de vânzare cu amănuntul, de wellness și de conferințe pentru lucrători.

Potrivit directorului general al proiectului, Mahesh Gadhavi, Surat Diamond Bourse va scuti mii de oameni de la călătoria – uneori zilnică – cu trenul până la Mumbai pentru a face afaceri.

„Este dificil… (unii) oameni trebuie să petreacă zilnic între trei ore și jumătate și patru ore pentru a veni de la casele lor la birouri și înapoi acasă”, a declarat el prin apel video, descriind mutarea pentru relocarea întreprinderilor la Surat ca fiind o „opțiune mai bună”.

Design „democratic

Clădirea a fost gândită de firma de arhitectură indiană Morphogenesis în urma unui concurs internațional de design. Depășirea Pentagonului nu a făcut parte din caietul de sarcini al concursului, a declarat Gadhavi pentru CNN. Mai degrabă, dimensiunea proiectului a fost dictată de cerere, a spus el, adăugând că toate birourile au fost cumpărate de companii de diamante înainte de construcție.

Morphogenesis a declarat că amenajarea sa creează „condiții de concurență echitabile” atât pentru întreprinderile mici, cât și pentru cele mari. Cu birouri conectate printr-un coridor central lung – o configurație care amintește de un terminal de aeroport – ocupanții au acces la fel de convenabil la facilități și dotări, potrivit cofondatorului firmei de arhitectură, Sonali Rastogi, care a descris designul ca fiind „democratic”.

Lucrul acolo este menit „să fie exact la fel pentru toată lumea”, a explicat ea în cadrul unui apel video din New Delhi, adăugând că nu este nevoie de mai mult de șapte minute pentru a ajunge la niciun birou de la oricare dintre porțile de intrare ale clădirii. (Gadhavi, între timp, a declarat că a fost folosit un sistem de loterie pentru a decide ce întreprinderi au primit ce birouri).

Designul a fost, de asemenea, influențat de cercetările efectuate de Morphogenesis cu privire la modul în care funcționează comerțul indian cu diamante. Rastogi a atras atenția asupra unei serii de nouă curți de 1,5 acri, cu scaune și elemente de apă, care pot servi ca locuri de întâlnire ocazionale pentru comercianți. Comparând zonele amenajate cu „un bazar tradițional”, Rastogi a declarat că firma a fost influențată de faptul că multe tranzacții informale au loc în afara mediului de birou.

„Comenzile prin e-mail sunt probabil preluate în interior, dar tranzacțiile interumane sunt aproape toate în exterior”, a spus ea, descriind curțile „ca pe niște parcuri publice unde presupunem că vor avea loc toate aceste activități”.

Planuri de transformare

Imaginile aeriene ale Bursei de diamante din Surat arată că împrejurimile clădirii gargantuesce sunt, deocamdată, remarcabil de joase. Dar acest lucru s-ar putea schimba dacă planurile pentru o reamenajare majoră a orașului de 7 milioane de locuitori, supranumit „Dream City”, se vor concretiza.

Planul ambițios, care a fost lăudat public de premierul Modi, vizează construirea unui oraș „inteligent” pe aproape 700 de hectare din sudul orașului Surat. Gadhavi a declarat că noul centru de diamante va servi drept „chiriaș-ancoră” pentru această zonă. Între timp, Rastogi a relatat că firma sa este în discuții cu potențiali clienți pentru alte proiecte în zonă, inclusiv un centru de convenții.

Deși arhitecta a recunoscut că Surat nu posedă un „limbaj arhitectural propriu foarte remarcabil”, ea și-a exprimat speranța că designul sustenabil va modela dezvoltarea viitoare a unui oraș în care temperaturile de vară pot depăși 110 grade Fahrenheit.

Morphogenesis susține că designul său consumă cu până la 50% mai puțină energie decât maximul permis pentru a obține calificativul „platină” din partea Consiliului indian pentru construcții ecologice. Arhitecții spun că forma evazată a coloanei vertebrale centrale a fost concepută pentru a canaliza vânturile predominante prin structură, în timp ce „răcirea radiantă” face să circule apă rece sub podele pentru a reduce temperaturile interioare.

Deși birourile individuale se vor baza pe aerul condiționat tradițional, Rastogi estimează că aproximativ jumătate din clădire este răcită cu ajutorul ventilației naturale, în timp ce zonele comune sunt alimentate cu energie solară.

„Am decis să creăm ceva iconic, care să împrumute … din contextul său și din comunitatea cu care lucrăm (cu)”, a adăugat ea, adăugând că planul său pentru clădire s-a bazat „mai mult pe un design de mediu și durabil decât pe un anumit limbaj arhitectural”.

Sursa: CNN