Capitolul Justiție în programul de guvernare al Cabinetului Cîțu: revizuirea Constituției, modificarea legilor justiției, desființarea Secției Speciale, DNA-ul pădurilor, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților

Programul de guvernare al Guvernului Cîțu conține la capitolul justiție, un domeniu care va fi condus de deputatul USR Plus Stelian Ion, o serie de priorități printre care se numără revizuirea Constituției, în sensul implementării inițiativei ”Fără penali în funcții publice” și a referendumului din 2019; anularea modificărilor nocive aduse de PSD, ALDE și UDMR legilor justiției în perioada Dragnea; desființarea Secției speciale de investigare a magistraților și înființarea unei structuri de parchet care să investigheze exclusiv infracțiunile contra mediului, precum tăierile ilegale de păduri.

Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților este una dintre măsurile care ar trebui adoptate în cursul anului viitor. Fostul ministru al justiției, Tudorel Toader, a modificat legile justiției coborând vârsta de pensionare de la 25 la 20 de ani, însă aplicarea măsurii s-a amânat succesiv, urmând să se aplice abia din 2022. Magistrații au atras atenția că prin coborârea vârstei de pensionare, sistemul de justiție s-ar putea confrunta cu un val de pensionări , cu riscul blocării activității instanțelor.

Principalele priorități anunțate la capitolul Justiție:

1. Susținem desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție
2. Renunțarea la creșterea numărului de judecători din completurile de apel și contestație este o urgență majoră, având în vedere pericolul real de blocaje în instanțe care ar putea fi generat dacă modificarea numărului de judecători din aceste completuri ar intra în vigoare la 01.01.2021.
3. O altă urgență este aceea a eliminării schemei de pensionare anticipată a magistraților.
4. Întărirea luptei împotriva corupției și a infracționalității organizate.
5. În perioada imediat următoare avem în vedere o reformă a Inspecției Judiciare astfel încât această instituție să ofere garanții sporite de independență și imparțialitate.
6. Avem în vedere modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT prin diminuarea factorului politic și creșterea rolului CSM în această procedură, ministrul justiției făcând propunerea de numire în funcție în urma unei proceduri transparente și obiective de selecție a candidaților, validarea rezultatelor concursului urmând a se realiza printr-un aviz conform al Secției pentru procurori din cadrul CSM, iar numirea în funcție va reveni Președintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură similară, ce poate fi inițiată și de către secția de procurori a CSM.
7. Avem în vedere fie înființarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General care să investigheze acest tip de infracțiuni, fie crearea unor structuri specializate în cadrul parchetelor.
8. Avem în vedere promovarea celei mai potrivite soluții legislative pentru trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel încât această măsură să sprijine activitatea de cercetare penală a parchetelor, fără a afecta celelalte categorii de activități desfășurate de polițiști.
9. Consolidarea independenţei justiţiei. Imbunătăţirea actului de justiție/Eliminarea practicilor neunitare
10. Simplificarea achitării taxelor judiciare de timbru. În acest sens, propunem înființarea de puncte de plată la sediile tuturor instanțelor judecătorești, precum și lansarea unei platforme online și a unei aplicații pentru telefoanele mobile, care să elimine inclusiv necesitatea depunerii la dosar a chitanței doveditoare.

Foto: Stelian Ion, propunerea USR Plus pentru Ministerul Justiției / sursa: Inquam Photos/ Alexandru Busca