Capitularea lui Orban în fața lui Iohannis pe tema anticipatelor. Câteva posibile explicații

Premierul Ludovic Orban a ieșit, vineri, de la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis convins că România are nevoie de alegeri anticipate, deși n-a obținut vreo garanție că va mai fi numit premier și nici șeful statului nu i le-a oferit, cel puțin public. Întrebat cu o zi înainte cu insistență dacă tot Orban va fi numit, președintele Iohannis a cerut pur și simplu altă întrebare.

Explicabil, prin urmare, de ce liderul PNL nu parea să aibă, joi, seara, la întoarcerea de la Bruxelles niciun chef de anticipate. La interviul de la Realitatea TV a expediat tema la ”și altele”. În plus, a condiționat declanșarea procedurii de existența unei majorități în Parlament, punând virgule și bemoli în abordarea subiectului.

Dar ceva s-a întâmplat între timp. Orban s-a transformat peste noapte, la propriu, într-un susținător înfocat al anticipatelor. Abia ieșit vineri la prânz de la întâlnirea cu șeful statului, a vorbit cu entuziasm despre ele: Am hotărât că cel mai bine pentru România este să organizăm anticipate pentru a reda puterea în mâna oamenilor. Virgulele și bemolii au dispărut subit. În acest caz, schimbarea radicală de atitudine și ton este mai puțin explicabilă.

Tot ce s-a văzut însă public de joi încoace a fost o presiune mediatică majoră pusă pe șeful Guvernului. Antena 3 anunța, chiar în timp ce premierul strâmba din nas la Realitatea TV când auzea de anticipate, declarând că preferă să discute despre întâlnirile de la Bruxelles, că Orban va demisiona până în 15 februarie. Premierului i se sugera din studio că, dacă n-o face, s-ar putea să-l pască un nou dosar penal.

Lovitura decisivă a venit însă de la liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, care a intervenit telefonic, tot la Antena 3, pentru a declara că anticipatele ar putea fi o opțiune pentru a schimba guvernarea, deși zile întregi declarase contrariul. Ciolacu anunțase până atunci doar că PSD pregătește o moțiune de cenzură, nu că vrea anticipate, deși căderea guvernului în Parlament este pasul obligatoriu. Fără moțiunea PSD, alegerile înainte de termen nu pot fi declanșate decât dacă premierul își înaintează demisia.

Din toate informațiile obținute de G4Media.ro, cel mai probabil scenariu pentru declanșarea anticipatelor este angajarea răspunderii guvernului pentru alegerea primarilor în două tururi, Guvernul pică pe moțiunea PSD. Rămâne de văzut apoi dacă acest Parlament va pica două guverne pentru ca președintele să dizolve Parlamentul, iar Guvernul să organizeze alegerile parlamentare odată cu cele locale, dacă nu în aceeași zi, proabil în același weekend.

La o scurtă recapitulare, Ludovic Orban a constatat că nu se află nici pe departe în situația lui Călin Popescu Tăriceanu. Fostul lider PNL a dat peste cap în 2005 planurile lui Traian Băsescu de a organiza anticipate, bazându-se pe sprijinul parlamentar al PSD. Cu ajutorul lui, a guvernat până în 2008, cu un cabinet ultraminoritar cu doar 20% în Parlament. Orban, în schimb, a realizat probabil că nu se poate baza pe sprijinul PSD. Ciolacu tocmai i-a transmis joi seara, în clar, că este dispus să meargă până la anticipatele pe care partidul nu le dorește pentru a schimba guvernarea.

Apoi, mai există o diferență majoră față de episodul Băsescu-Tăriceanu de acum 15 ani. Când s-a decis să-l înfrunte pe Băsescu, fostul premier Tăriceanu avea aproape tot partidul de partea lui. Acum e invers. Klaus Iohannis controlează de la Cotroceni o bună parte din PNL. Dacă s-ar fi opus anticipatelor, Orban ar fi declanșat un conflict fără sorți de izbândă cu șeful statului, fără susținere în partid și fără perspectivă, o aventură periculoasă într-un an cu două șiruri de alegeri importante pentru liberali.

Acum urmează câteva detalii tehnice care pot da peste cap planul anticipatelor, dacă ele nu sunt perfect controlate. În continuare, depinde mult de voința PSD, care controlează Birourile Permanente. Ciolacu, care este și președintele Camerei Deputaților, poate refuza să pună pe agendă învestirea unui nou guvern dacă guvernul Orban pică, fie pe moțiune, fie prin demisie (puțin probabil).

Dacă PSD ține în șah un guvern interimar mai mult de 60 de zile, întrebarea este dacă președintele mai poate declanșa alegerile anticipate, potrivit Constituției. Curtea Constituțională va fi chemată din nou să interpreteze legea fundamentală, dacă se va ajunge la conflict. Într-o astfel de situație, e greu de crezut că alegerile parlamentare mai pot fi suprapuse cu cele locale, din cauza că procedurile se lungesc prea mult.

Într-un asemenea scenariu însă, dacă PSD ar refuza să pună pe agendă învestirea unui nou guvern, costurile politice pentru social-democrați ar fi însă uriașe.

• Articolul 89 din Constituție: După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Prin urmare, cheia anticipatelor se află în continuare la PSD, iar Marcel Ciolacu pare că nu este străin de jocul mare și a răsucit-o în aceste zile când într-o parte, când în alta, până când liderul PNL s-a predat la Cotroceni. Rămâne de văzut dacă este o capitulare temporară sau Ludovic Orban trage de timp, zice ca președintele pentru a evita un război deschis, sperând că încă se mai poate negocia ceva.