Capul de duș și periuța de dinți sunt pline de virusuri, dar unii dintre ei ar putea salva vieți, au descoperit cercetătorii

Mediile calde și umede ale capului de duș și ale periuței de dinți sunt terenul perfect de reproducere pentru microbi, iar un nou studiu a identificat sute de virusuri care trăiesc acolo, demonstrând biodiversitatea vastă care poate fi găsită într-o locuință, potrivit CNN.

Cu toate acestea, aceste virusuri nu sunt de tipul celor care provoacă răceala sau gripa comună (sau mai rău). Numiți bacteriofagi, sau fagi pe scurt, acestea sunt inamicii naturali ai bacteriilor. Fiecare fag minuscul, cu aspect de trepied, a evoluat pentru a vâna, ataca și înghiți o anumită specie bacteriană.

„Numărul de virusuri pe care le-am găsit este absolut nebunesc”, a declarat Erica Hartmann, profesor asociat la McCormick School of Engineering din cadrul Universității Northwestern, care a condus studiul. „Am găsit multe virusuri despre care știm foarte puțin și multe altele pe care nu le-am mai văzut până acum. Este uimitor cât de multă biodiversitate neexploatată este în jurul nostru”, a adăugat profesorul.

Cercetătorii de la universitate au studiat mostre de biofilme – comunități de microorganisme lipicioase atașate de o suprafață – de pe 34 de periuțe de dinți și 92 de dușuri pentru a ajunge la concluziile lor, care au fost publicate miercuri, 9 octombrie, în revista Frontiers in Microbiomes.

Ei colectaseră deja probele în cadrul unui studiu anterior care a investigat tipurile de bacterii care locuiesc în aceste obiecte pe care le folosim în fiecare zi.

„Unul dintre lucrurile … pe care am început să le putem face este, din aceleași tipuri de probe, să analizăm nu doar ce bacterii sunt acolo, ci și ce bacteriofage”, a declarat Hartmann pentru CNN.

Bacteriofagele sunt deja utilizate în studiile clinice ca o potențială soluție la problema în creștere a rezistenței la antibiotice. Prin infectarea și replicarea în interiorul unei bacterii gazdă, fagii ar putea ucide agenții patogeni și ar putea constitui baza unor noi medicamente pentru tratarea bacteriilor rezistente la antibiotice sau a superbacteriilor.

„Există, de asemenea, interes pentru conceperea unor medicamente poate mai sofisticate, astfel încât, în loc să luați un antibiotic cu spectru larg și să vă distrugeți întregul microbiom, să puteți lua acest medicament care să afecteze doar agentul patogen și să lase intact restul microbiomului”, a declarat Hartmann.

Milioane de infecții rezistente la medicamentele antimicrobiene

Numai în Statele Unite, în fiecare an apar peste 2,8 milioane de infecții rezistente la antimicrobiene, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății cataloghează această problemă drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial, deoarece ar putea face ca tratamentele medicale standard, precum intervențiile chirurgicale, operațiile cezariene și chimioterapia, să devină mult mai riscante.

Prin secvențierea ADN-ului bacteriilor și apoi examinarea fagilor corespunzători cu ajutorul unor „analize computerizate destul de complicate”, cercetătorii „au reușit să ne spună foarte multe despre ceea ce se află de fapt acolo”, a declarat Joe Parker, cercetător principal la Centrul Național pentru Inovare în Biofilme din Regatul Unit, care nu a fost implicat în studiu.

În total, cercetătorii spun că au identificat 614 virusuri diferite în probe, deși Hartmann a adăugat că probabil au fost mult mai multe prezente, deoarece aproape fiecare probă conținea o constelație unică de microbi.

Parker remarcă faptul că cercetătorii au identificat probabil „un minim de 22 de virusuri bacteriene diferite (fagi) în aceste probe și … în funcție de unde tragi linia în ceea ce privește analiza datelor, care este un model computerizat, ar putea exista peste 600 de tipuri diferite de fagi”.

Un potențial enorm pentru biotehnologie

Pe capetele de duș, mulți dintre microbi proveneau din surse de apă, în timp ce cei de pe periuțele de dinți proveneau dintr-un amestec între gura umană și mediul înconjurător.

„Există doar o cantitate enormă de diversitate microbiană. Și pentru fiecare bacterie, există potențial zeci, sute sau chiar mii de virusuri care o infectează”, a spus Hartmann, menționând că și virusurile suferă mutații foarte rapide.

Ea a emis ipoteza că o bacterie din gură s-ar putea transfera pe periuța de dinți, luând virusurile cu ea – iar acestea ar putea continua să evolueze pe periuța de dinți.

„Astfel, este posibil să existe virusuri care sunt practic endemice pe periuța de dinți și care nu se mai găsesc nicăieri pe Pământ”, a spus ea. „Nu știm asta, aceasta este doar o ipoteză care ar putea explica cantitatea enormă de varietate”.

Deși ideea că locuințele noastre adăpostesc atât de multe creaturi minuscule poate părea tulburătoare, Hartmann crede că ar trebui să învățăm să ne apreciem micii oaspeți.

„Microbii sunt peste tot, tot timpul… Nu am fi capabili să ne digerăm mâncarea sau să ne apărăm de infecții dacă nu am avea microbii noștri”, a spus Hartmann.

„Cred că este foarte important să abordăm lumea microbiană cu un sentiment de uimire și curiozitate că acestea sunt, de fapt, lucruri care fac foarte mult bine și adăpostesc un potențial enorm pentru biotehnologie”, concluzionează Hartmann.