Cărăușii sârbi din cazul ”Cocaina din mare” au fost condamnați la 9 ani și 4 luni de închisoare / Sunt singurii membri prinși ai rețelei Balkan Cartel, cea care a adus tonele de droguri naufragiate pe litoralul românesc

Tribunalul Tulcea i-a condamnat pe șoferii sârbi Tode Krstic și Nenad Cvetkovic la câte 9 ani și 4 luni de detenție în cazul ”Cocaina din mare”, potrivit deciziei instanței. Sentința nu e definitivă și poate fi atacată cu apel.

”Dispune confiscarea, prin echivalent, de la inculpatul Krstic Tode, a sumei de 18.000 euro, reprezentând contravaloarea autotractorului marca Renault, înmatriculat în Serbia sub nr. (…), cu semiremorca cu nr. (…).

Dispune confiscarea, prin echivalent, de la inculpatul Cvetkovic Nenad, a sumei de 12.000 euro, reprezentând contravaloarea autotractorului marca Renault, înmatriculat în Serbia sub nr. (…) cu semiremorca cu nr. (…).

Dispune confiscarea cantității de 994,58 grame de cocaină, rămasă în urma analizelor de laborator și după reținerea contraprobelor, din proba ridicată din parcarea (…) şi depusă la Camera de Corpuri Delicte a I.P.J Constanța (…)

Dispune prelevarea de la inculpaţii Krstic Tode şi Cvetkovic Nenad a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare”, arată judecătorii în decizia de condamnare.

Cei 2 șoferi sunt singurii membri ai rețelei de crimă organizată Balkan Cartel prinși de autoritățile române, după ce o barcă cu 2 tone de cocaină a naufragiat pe litoralul românesc, în martie 2019.

• Citește mai multe despre cum au fost prinși cei 2 șoferi sârbi aici

În acest caz au mai fost arestați polițiștii de la Rutieră, Costinel Bobîrnea și Cătălin Popaene. În noaptea de 21 spre 22 martie 2019, pe centura Capitalei, lânga reprezentanța Toyota-Honda, cei 2 polițiști au oprit o mașină a traficanților, care remorca o barcă plină cu 30 de pachete de cocaină. Traficanții aveau permis de conducerea de tip B, nu și E-ul necesar pentru remorcă. Ca să scape de polițiști, traficanți le-au dat fiecăruia 2000 de euro șpagă.

Care e povestea operațiunii și cine e liderul grupării. Profilul liderului operațiunii este demn de Netflix. E vorba de un libanez din Brazilia, Joseph Nor Eddine Nasrallah, poreclit Sheik-ul, potrivit datelor furnizate DIICOT de către americanii de la DEA (Drugs Enforcement Agency – agenția americană de combatere a drogurilor).

Între 2007 și 2018, Sheik-ul a fost condamnat în Liban la 5 pedepse de închisoare pe viață, potrivit datelor comunicate DIICOT de către Interpol Beirut. Cu toate acestea, libanezul era binemerci în Brazilia și ar fi negociat cu columbienii, în statul Amazonas, cocaina trimisă spre România, potrivit informațiilor primite de DIICOT de la DEA.

Cocaina era ieftină în Brazilia, însă ajunsă în Europa, numai cele 1,8 tone capturate ar fi valorat 200 de milioane de euro în stare pură și 600 de milioane de euro, prelucrată.

<<Cocaina avea un preţ foarte scăzut la plecarea din Brazilia, respectiv 5.000 USD/kilogram, la care se adăugau cheltuielile de transport, ajungând la un preţ final de 8.000-9.000 euro/kilogram în ţara de destinaţie din Europa, în funcţie de cantitatea livrată, care niciodată nu era mai mică de 500 kilograme, deoarece în caz contrar această „afacere” nu mai era rentabilă>>, arată DIICOT.

În octombrie anul trecut, Sheik-ul a fost arestat de brazilieni și își ispășeste o condamnare de 22 de ani de detenție în penitenciarul „Paulo Luciano Campos” din statul Sao Paulo, oraşul Avare.

La începutul lui 2019, pe când era liber, libanezul ar fi fost contactat de sârbii de la Balkan Cartel care i-ar fi propus să le livreze cocaină destinată pieței din Serbia, dar și pieței occidentale. A trimis o navă cu 3 tone de cocaină pură din portul Belem, Brazilia. O tonă ar fi rămas în Turcia, prețul cerut de traficanții turci pentru trecerea prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.

Cele 2 tone rămase au fost aduse în apele românești cu două nave, una sub pavilon insula Marshall, alta sub pavilion ucrainean. Drogurile au fost aruncate în mare, la 20-30 de mile de țărm, într-un interval de 33 de minute, cât navele nu au transmis semnal AIS (Automated Information System). Din mare, drogurile au fost preluate cu 2 bărci cu motor.

Pentru colectarea pachetelor de cocaină din apă, sârbii de la Balkan Cartel ar fi angajat mai mulți spanioli specializați în așa ceva. Aceștia au venit în România în martie anul trecut special pentru această operațiune și ar fi fost ajutați de 6 români și un ucrainean. În total, 15 persoane.

Ghinionul traficanților ar fi constat în vremea nefavorabilă și a faptului că zona în care au navigat cu bărcile pline cu cocaină este plină de bancuri de nisip. Așa s-a ajuns la faptul ca una dintre bărci, cu o tonă de cocaină, a naufragiat la Sfântu Gheorghe. Alte pachete cu sute de kilograme de cocaină au fost găsite pe litoralul românesc sau în apele Bulgariei.

Traficanții au reușit să fugă totuși cu a doua barcă și cu 30 de pachete a câte un kilogram de cocaină. Procurorii au găsit până la urmă barca parcată într-o benzinărie pe centura Capitalei, pe sensul de mers către Domnești, dar mai erau doar 3 kilograme de stupefiante în ea.

Pe lângă cei 2 polițiști, doar un român, Silviu Augustin Pălăcean, și cei 2 șoferi sârbi au fost prinși și arestați, restul au mandate de arestare în lipsă. Vezi aici.

Ceilalți membri ai grupării dați în urmărire internațională sunt, potrivit Tribunalului București:

* Antonio Domenech Duran

* Juan Edgar Palacios Leon

* Alin Bogdan Şugar

* Pedro Ruben Palacios Leon

* Iuliana Matei

* Jesus Alvaro Henares Calero

* Augustin Iosif Şugar

* Rostyslav Kirnos

* Alexandru Postolea

* Predrag Stojic

* Gabriel Manole

* Claudiu Alexandru

* Antonio Juan Nieto Sabater

Pe 27 octombrie, Tribunalul București a declinat acest dosar către Tribunalul Tulcea, după un conflict negativ de competență soluționat de ÎCCJ.

Clasare pentru polițiștii de frontieră

Procurorii DIICOT au dispus clasarea cauzei față de polițiștii de frontieră de la punctul de lucru Sfântu Gheorghe și față de cei de la Garda de coastă – Grupul de Nave Sulina, chiar dacă polițiștii au interacționat cu traficanții, dar nu au raportat acest lucru, iar radarul SCOMAR nu a funcționat exact când traficanții descărcau cocaina, potrivit rechizitoriul DIICOT.

DIICOT a renunțat la acuzații împotriva polițiștilor, întrucât ”acțiunile/inacțiunile acestora nu au fost săvârșite cu forma de vinovăție cerută de lege, respectiv faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.

”Nu există elemente probatorii solide care să constituie temei pentru angajarea răspunderii penale a angajaților Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, având în vedere că răspunderea penală este ultima ratio în registrul răspunderilor juridice care pot fi angajate față de o persoană și că aceasta trebuie fundamentată pe un probatoriu al cărui standard se situează la nivelul dincolo de orice banuială rezonabilă”, arată DIICOT.

Procurorii arată că radarul poliției de frontieră nu a fost funcțional din 16 martie 2019, inclusiv pe 17 martie 2019, când traficanții au aruncat cocaina în mare și au colectat-o din apă.

Contractul privind serviciile de mentenanță ale radarului SCOMAR, care trebuia să protejeze granița de est a UE, expirase din 2017, iar un nou contract a fost încheiat abia la sfârșitul lui 2019.

”Introducerea cocainei pe teritoriul României a survenit și în condițiile unor disfuncționalităţi tehnice la sistemul SCOMAR, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză”, arată DIICOT.

”Din examinarea traseului navei (…), în perioada 16.03.2019 – 18.03.2019, reiese că aceasta a navigat pe lângă țărmul vestic al Mării Negre, iar la data de 17.03.2019, în intervalul orar 12:30-14:19, nu s-a recepționat semnal A.I.S. (Automated Information System), acesta fiind intervalul de timp în care au fost aruncate în mare pachete cu droguri”.

Acest lucru s-ar explica prin faptul că radarul Poliției de frontieră era stricat, spun procurorii DIICOT.

”Cu privire la disfuncționalitățile sistemului de supraveghere S.C.O.M.A.R. (Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră), în registrele de informări operative de la G.N. Sulina și Garda de Coastă Constanța figurează consemnat la data de 16.03.2019 faptul că radarele și camerele S.C.O.M.A.R. au fost oprite și faptul că despre acest aspect a fost informată conducerea (…)

S.C.O.M.A.R. are ca principal obiectiv asigurarea supravegherii frontierelor maritime românești, precum și a celor ale U.E. și constituie o componentă a Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei. Atât din adresa anterior menționată, cât și din adresa (…) a M.A.I. (…), respectiv (…) a I.G.P.F. (….), rezultă că Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră nu avea obligația de a informa Ministerul Administraţiei şi Internelor cu privire la defecțiunile survenite la sistemul S.C.O.M.A.R. și că structurile teritoriale ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră achiziționează serviciile de reparații ale sistemului prin fonduri financiare de la bugetul de stat.

Din anul 2017, contractul, ce avea drept obiect serviciile de mentenanță a sistemului, a expirat, iar procedurile de licitație pentru achiziționarea acestor servicii, gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne erau încă în derulare la finele anului 2019”.

În plus, procurorii arată că un polițist de frontieră a interacționat cu traficanții. I-a depistat că nu aveau permis pentru conducerea unui vehicul cu ambarcațiune.

”Inculpații (traficanții – n.r.) erau îmbrăcați destul de subțire pentru acea perioadă a anului, nu aveau pelerine de ploaie și nu păreau a fi pescari, conform declarațiilor martorilor. Cei trei martori au susținut că agentul de poliție de frontieră (…) a raportat la GN Sulina și la SCOMAR datele de identificare ale celor 4 inculpați și ale ambarcațiunilor, dar în registrele de informări operative de la cele două unități nu există înregistrări asupra acestor aspecte la data de 17.03.2019”, arată DIICOT.

Cu toate acestea, procurorii au clasat acuzațiile aduse polițiștilor de frontieră și de la Garda de Coastă.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.