Care e nivelul competențelor digitale ale copiilor din România? Tot nu se știe, dar un raport Brio privind “nivelul de literație digitală a elevilor din România” sugerează câteva tendințe

Elevii români care au participat la testele de literație digitală oferite gratuit de platforma de testare standardizata Brio, tind să stea mai bine, în cazul competențelor digitale, în domenii precum siguranța sau căutarea, filtrarea și administrarea datelor în medii digitale și mai puțin bine când vine vorba despre comunicarea pe net, crearea de conținut și rezolvarea de probleme.

Raportul făcut la 7 luni de la lansarea instrumentului de testare, pe baza răspunsurilor unor elevi care au dorit să participe la testări specializate, a fost făcut public săptămâna aceasta. Deși nu este reprezentativ pentru populația de elevi a țării, cu atât mai puțin pentru întreaga populație, raportul a fost prezentat într-un eveniment numit “Starea națiunii: Nivelul literației digitale în România”.

Documentul include cifre reprezentative pentru participanții la testare, dar și câteva date care pot fi utile în diverse analize, anume datele care sugerează unele tendințe cu privire la competențele digitale ale elevilor.

Raportul menționează clar, textual, lipsa de reprezentativitate pentru copiii și adolescenții din România. Cu toate acestea, documentul a fost prezentat, într-un eveniment organizat miercuri, drept unul relevant pentru a arăta “nivelul literației digitale în România”, pe grupa de vârstă 6-18 ani.

• Date-cheie din raport sunt folosite pentru a susține, contrar limitărilor declarate în textul documentului, că este vorba despre reprezentativitate la nivel național și despre valori valabile la nivel de țară. Printre acestea, “scorul mediu al literației digitale” sau procentul care ar indica “rezervorul de talente pe care îl vor avea angajatorii din România”.

“Raportul privind nivelul de literație digitală a elevilor din România” este întemeiat pe o bază de date formată din 3.000 de aplicări valide ale testului de literație digitală, efectuate gratuit de către elevi din clasele I-XII, pe platforma Brio. Documentul precizează că “nu este un eșantion probabilistic și nu clamează reprezentativitate – este extras din rândul elevilor care au fost evaluați, din dorința proprie sau din dorința părinților sau profesorilor, cu testul de literație digitală”. Un „eșantion de conveniență”. Cu toate acestea, documentu a fost lansat în cadrul unui eveniment numit “Starea Națiunii: Nivelul Literației Digitale în România”, în prezența a doi miniștri (al Culturii, Sorin Cîmpeanu, respectiv al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja) și al altor invitați, parteneri ai Brio sau din mediul politic și academic.

Amintim că Brio a fost selectată de către ministrul Educației, în urmă cu două săptămâni, fără procedură de licitație sau criterii transparente, ca partener, pentru pilotarea testării standardizate care începe pe 30 mai. Testele ar fi puse gratuit la diszpoziție, împreună cu platforma, pentru aceste evaluări.

• În cadrul acelui eveniment, în care a fost făcut anunțul ministrului despre plasarea testării la compania privată care vinde teste școlare pe bază de abonament, a fost prezentat un alt raport Brio – Raportul național de literație. Deși în conferință s-a vorbit despre procentul de analfabetism funcțional la nivelul elevilor din România și despre date defalcate pe clase, regiuni și sexe, într-un interviu pentru Edupedu.ro autorul raportului, profesorul universitar Dragoș Iliescu, managing partner și chief science al firmei Brio, a declarat: „Cu datele acestea nu ai ce politică publică să faci”, iar despre eșantion a spus abia după eveniment că a fost unul de conveniență, „nu zicem nicăieri că este reprezentativ”.

Revenind la „Raportul privind nivelul literației digitale a elevilor din România”, datele care prezintă tendințe, dintre cele incluse în raport, pot fi relevante, în condițiile în care datele colectate s-au bazat pe teste completate proactiv de către câteva mii de elevi, iar realizatorii precizează că “s-au făcut toate eforturile pentru ca structura eșantionului să reflecte în mod echilibrat cel puțin la nivel univariat și bivariat structura pe vârstă, sex și regiune geografică a populației de școlari din România.”

Citește analiza integrală pe Edupedu.ro